Înmatricularea vehiculelor

Prin autoritate de înmatriculare se înțelege autoritatea care exercită atribuții de eliberare a certificatelor de înmatriculare, autorizațiilor de circulație provizorie și a plăcuțelor cu numere de înmatriculare, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției generale de pașapoarte, serviciilor publice comunitare de pașapoarte, Direcției generale permise de conducere și înmatriculări și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(1) Înmatricularea, autorizarea provizorie și eliberarea unui certificat de înmatriculare se efectuează de autoritatea de înmatriculare în a cărei rază de competență proprietarii își au domiciliul, sediul sau, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate, reședința, la solicitarea acestora.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), înmatricularea autovehiculului sau remorcii care face obiectul unui contract de leasing poate fi efectuată și la solicitarea deținătorului mandatat. În această situație, operațiunea se efectuează pe o perioadă ce nu poate depăși data finalizării contractului, de către autoritatea de înmatriculare în a cărei rază de competență deținătorul mandatat își are domiciliul, sediul ori, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate, reședința, iar în certificatul de înmatriculare se menționează și datele de identificare a proprietarului vehiculului.

(3) Înmatricularea temporară a unui vehicul dobândit de o persoană care nu are domiciliul, sediul ori reședința în România, în vederea scoaterii acestuia din țară și înmatriculării în alt stat, se efectuează de către oricare serviciu public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, denumit în continuare S.P.C.R.P.C.Î.V., la solicitarea proprietarului.

(4) Autorizarea pentru probe a vehiculelor se efectuează de către S.P.C.R.P.C.Î.V. în a cărui rază de competență solicitanții au sediul.

(5) Eliberarea unei/unor noi plăcuțe cu număr de înmatriculare, ca urmare a pierderii, deteriorării sau furtului, precum și a unei plăcuțe suplimentare conform art. 28 alin. (2) se poate efectua la orice autoritate de înmatriculare.

(6) În sensul prezentului ordin, prin sediu se înțelege sediul principal, sediile secundare ori unitățile subordonate aparținând unei persoane juridice.

(1) Proprietarii de vehicule sau deținătorii mandatați sunt obligați să solicite înmatricularea acestora înainte de a le pune în circulație și să solicite radierea lor din evidență, în cazurile prevăzute de lege, potrivit prevederilor prezentului ordin.

(2) În cazul schimbării oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare, proprietarul vehiculului este obligat să solicite autorității competente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.

(3) Proprietarul vehiculului este obligat să solicite autorității competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau a unei/unor plăcuțe cu număr de înmatriculare în locul celor furate, pierdute sau deteriorate, în termenul prevăzut de lege.

(4) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare ori a unei/unor plăcuțe cu număr de înmatriculare se poate efectua și la solicitarea deținătorului mandatat al vehiculului, cu acordul scris al proprietarului vehiculului.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul vehiculelor care fac obiectul unui contract de leasing, obligația de a solicita eliberarea unui nou certificat de înmatriculare incumbă deținătorului mandatat, atunci când schimbarea datelor înscrise în document se referă la acesta. În această situație, eliberarea noului certificat de înmatriculare poate fi efectuată în condițiile alin. (4), fără a fi necesar acordul scris al proprietarului.

(1) Înmatricularea și autorizarea provizorie sau pentru probe a vehiculelor se consideră efectuate de la înscrierea acestor operațiuni în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.

(2) Odată cu înmatricularea ori autorizarea provizorie sau pentru probe, autoritatea competentă eliberează solicitantului certificatul de înmatriculare, autorizația de circulație provizorie ori pentru probe, împreună cu plăcuțele cu numărul de înmatriculare, provizoriu ori pentru probe aferent, după caz.

(3) În cazul transmiterii certificatului de înmatriculare prin intermediul serviciilor de curierat, la cererea proprietarului sau deținătorului mandatat al vehiculului, autoritatea competentă eliberează o dovadă înlocuitoare a acestuia, care atestă înmatricularea vehiculului, valabilă până la emiterea certificatului de înmatriculare, dar nu mai mult de 30 de zile.

(4) Termenul în care se soluționează cererile pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare, autorizațiilor de circulație provizorie sau pentru probe, precum și cele pentru radierea din circulație a vehiculelor nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare.

(5) În situațiile prevăzute la art. 9 alin. (5) - (7), termenul prevăzut la alin. (4) se suspendă până la clarificarea situației juridice a vehiculului sau până la obținerea confirmării faptului că solicitantul este îndreptățit să reînmatriculeze vehiculul în România, după caz.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în cazul aplicării prevederilor art. 7 alin. (5), termenul de 20 de zile se suspendă de la data solicitării de către autoritatea de înmatriculare a copiilor sau extraselor documentelor emise de către alte instituții publice, organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și persoane juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, până la primirea acestora.

(1) Înmatricularea se efectuează numai pentru autovehiculele și remorcile omologate, potrivit legii.

(2) Înmatricularea poate fi permanentă sau temporară.

(3) Înmatricularea temporară se realizează în cazul:

a) autovehiculelor și remorcilor introduse în țară în baza unor contracte de leasing încheiate între finanțatori/locatori persoane juridice străine și utilizatori/locatari persoane fizice sau juridice române, situație în care operațiunea se efectuează pe o perioadă ce nu poate depăși data finalizării contractului;

b) autovehiculelor și remorcilor ce urmează a fi scoase din țară în vederea înmatriculării în alt stat, situație în care operațiunea se efectuează pe o perioadă de maximum 30 de zile;

c) autovehiculelor și remorcilor aflate în situația prevăzută de art. 2 alin. (2).

(1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza următoarelor documente:

a) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie, și, în cazul vehiculelor care fac obiectul unui contract de leasing, un extras din contractul de leasing care să conțină cel puțin părțile, obiectul, durata contractului, datele de identificare a vehiculului și semnăturile părților, însoțit de dovada declarării fiscale la organul fiscal local de la domiciliul sau sediul deținătorului mandatat. Documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii trebuie să fie înregistrat în evidențele organului fiscal local de la domiciliul sau sediul dobânditorului, respectiv de la reședința acestuia, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate, cu excepția situației înmatriculării temporare a autovehiculelor și remorcilor ce urmează a fi scoase din țară în vederea înmatriculării în alt stat. Dovada declarării fiscale, precum și cea a înregistrării în evidențele organului fiscal local nu sunt necesare în cazul cererii formulate prin intermediul platformei informatice;

b) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

c) cartea de identitate a vehiculului;

d) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare și, după caz, a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția situației în care plățile s-au realizat prin intermediul Sistemului național electronic de plată online, denumit în continuare SNEP.

(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. a), precum și documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) prezentate în vederea identificării vehiculului și a persoanei se restituie pe loc solicitantului.

(3) În cazul vehiculului de proveniență străină care a mai fost înmatriculat în alt stat și care se înmatriculează în România, cu excepția situației vehiculelor intrate în proprietatea statului român și valorificate prin intermediul instituțiilor abilitate, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), este necesară și depunerea de către solicitant a documentelor de înmatriculare eliberate de autoritățile străine, în original, precum și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare.

(4) În scopul identificării actelor ilegale împotriva reglementărilor din domeniul înmatriculării vehiculelor sau cu privire la vehicule, la solicitarea înmatriculării în România a unui vehicul de proveniență străină, autoritatea competentă să efectueze înmatricularea verifică datele furnizate de solicitant în Sistemul european de informații privind vehiculele și permisele de conducere, denumit în continuare EUCARIS.

(5) În cazul în care se constată că vehiculul a fost anterior înmatriculat pe teritoriul altui stat parte la Tratatul referitor la Sistemul european de informații privind vehiculele și permisele de conducere, iar datele furnizate de către solicitant nu pot fi identificate în baza de date referitoare la vehiculele înmatriculate pe teritoriul acelui stat sau diferă de cele înscrise în EUCARIS, autoritatea competentă să efectueze înmatricularea va efectua verificări prin intermediul D.G.P.C.Î. pentru clarificarea situației juridice a vehiculului.

(6) În cazul existenței unor indicii cu privire la falsificarea documentelor prevăzute la alin. (1) și (3), precum și a oricăror alte documente depuse în vederea efectuării operațiunilor prevăzute în cuprinsul secțiunilor a 2-a-a 4- a, respectiv a 6-a și a 7-a, autoritatea competentă să efectueze înmatricularea solicită efectuarea de verificări de către structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu competențe în domeniu.

(7) În cazul absenței documentelor prevăzute la alin. (3), autoritatea competentă va efectua înmatricularea unui vehicul care a mai fost înmatriculat în alt stat:

a) numai după obținerea confirmării de la acest stat a faptului că solicitantul este îndreptățit să reînmatriculeze vehiculul în România, în situația vehiculelor înmatriculate anterior în state membre ale Uniunii Europene;

b) numai după clarificarea situației juridice a vehiculelor înmatriculate anterior în alte state decât cele prevăzute la lit. a).

(8) În cazul vehiculelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (5) - (7), procedura administrativă de emitere a certificatului de înmatriculare se suspendă, urmând ca înmatricularea să se realizeze numai după clarificarea situației juridice a vehiculului, respectiv obținerea confirmării faptului că solicitantul este îndreptățit să reînmatriculeze vehiculul în România.

(9) Procedurile de efectuare a verificărilor și de solicitare a acordului cu privire la reînmatricularea în România, pentru vehiculele aflate în situațiile prevăzute la alin. (5) - (7), se stabilesc prin dispoziție a directorului general al D.G.P.C.Î.

(10) Până la clarificarea situațiilor prevăzute la alin. (5) - (7), solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizații de circulație provizorie.

(11) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6).

(1) Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează pe baza următoarelor documente:

a) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie, și, în cazul vehiculelor care fac obiectul unui contract de leasing, un extras din contractul de leasing care să conțină cel puțin părțile, obiectul, durata contractului, datele de identificare a vehiculului și semnăturile părților, însoțit de dovada declarării fiscale la organul fiscal local de la domiciliul sau sediul deținătorului mandatat. Documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii trebuie să fie înregistrat în evidențele organului fiscal local de la domiciliul sau sediul dobânditorului, respectiv de la reședința acestuia, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate, cu excepția situației înmatriculării temporare a autovehiculelor și remorcilor ce urmează a fi scoase din țară în vederea înmatriculării în alt stat. Dovada declarării fiscale, precum și cea a înregistrării în evidențele organului fiscal local nu sunt necesare în cazul cererii formulate prin intermediul platformei informatice;

b) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

c) certificatul de înmatriculare anterior, declarația de pierdere ori dovada reținerii în condițiile art. 112 alin. (1) lit. y) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a declarării furtului acestuia, emisă de către autorități competente, cu excepția situației vehiculelor intrate în proprietatea statului român și valorificate prin intermediul instituțiilor abilitate;

d) plăcuțele cu numărul de înmatriculare emise anterior, declarația de pierdere ori dovada reținerii sau declarării furtului acestora, emisă de către autorități competente, cu excepția situației vehiculelor intrate în proprietatea statului român și valorificate prin intermediul instituțiilor abilitate;

e) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare și, după caz, a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția situației în care plățile s-au realizat prin SNEP;

f) cartea de identitate a vehiculului.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), plata contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare nu este necesară în cazul în care acestea se transferă automat noului proprietar, în condițiile art. 24 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare, iar combinația numărului de înmatriculare nu a fost restricționată conform legii.

(3) Prin excepție de la alin. (1) lit. d), depunerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare nu este necesară în cazul în care acestea se transferă automat noului proprietar, în condițiile art. 24 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare, ori dacă fostul proprietar a optat pentru păstrarea combinației numărului de înmatriculare, iar combinația numărului de înmatriculare nu a fost restricționată conform legii.

(4) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. a), precum și documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) și f) prezentate în vederea identificării vehiculului și a persoanei se restituie pe loc solicitantului.

(5) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6).

(1) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare în locul celui furat, pierdut sau deteriorat se efectuează de către autoritatea care a realizat înmatricularea, la solicitarea proprietarului înscris în certificatul de înmatriculare sau, după caz, a deținătorului mandatat, în baza următoarelor documente:

a) certificatul de înmatriculare deteriorat sau, după caz, declarația de pierdere ori dovada declarării furtului acestuia emisă de către autoritățile competente;

b) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare, cu excepția situației în care plata s-a realizat prin intermediul SNEP;

c) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate.

(2) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare poate fi solicitată și în cazul în care acesta a fost reținut de către autorități străine, iar documentul nu a fost transmis autorității emitente, în baza depunerii documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), a dovezii de reținere și a dovezii încetării motivelor care au stat la baza reținerii documentului, însoțite de traducerea acestora în limba română, efectuată de către un traducător autorizat.

(3) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. c) se restituie, pe loc, solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(4) Documentele de înmatriculare reținute de autorități străine și transmise autorității emitente ulterior emiterii unui nou certificat de înmatriculare se arhivează la nivelul acestor instituții.

(5) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6).

(1) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare, ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta, se efectuează la solicitarea proprietarului înscris în certificatul de înmatriculare sau, după caz, a deținătorului mandatat, în baza următoarelor documente:

a) dovada înregistrării în evidențele organului fiscal competent al autorității administrației publice locale, care conține noile date de identificare a autovehiculului sau remorcii ori a solicitantului, numai în cazul modificărilor care vizează datele tehnice în baza cărora se calculează impozitul pe mijloace de transport ori care se referă la schimbarea sediului, domiciliului solicitantului sau, după caz, a reședinței acestuia, în cazul persoanelor fizice cu domiciliul în străinătate. Dovada înregistrării în evidențele organului fiscal local nu este necesară în cazul cererii formulate prin intermediul platformei informatice;

b) vechiul certificat de înmatriculare sau, după caz, declarația de pierdere ori dovada declarării furtului acestuia emisă de către autorități competente;

c) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare, a noilor plăcuțe cu numărul de înmatriculare în situația în care se atribuie un alt număr de înmatriculare și, după caz, a tarifului legal de atribuire a unei combinații preferențiale a numărului de înmatriculare, cu excepția cazului în care plățile s-au realizat prin intermediul SNEP;

d) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

e) plăcuțele cu numărul de înmatriculare, în cazul în care se atribuie un alt număr de înmatriculare.

(2) Eliberarea unui nou certificat de înmatriculare ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta poate fi solicitată și în cazul în care acesta a fost reținut de către autorități străine, iar documentul nu a fost transmis autorității emitente, în baza depunerii documentelor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) și, după caz, a celor prevăzute la alin. (1) lit. a) și e), a dovezii de reținere și a dovezii încetării motivelor care au stat la baza reținerii documentului, însoțite de traducerea acestora în limba română, efectuată de către un traducător autorizat. Prevederile art. 13 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. d) se restituie, pe loc, solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), depunerea plăcuțelor cu număr de înmatriculare nu este necesară în cazul în care proprietarul a optat pentru păstrarea combinației numărului de înmatriculare, iar combinația numărului de înmatriculare nu a fost restricționată conform legii.

(5) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și d) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6).

(1) Până la înmatriculare, autoritatea competentă autorizează provizoriu circulația autovehiculelor și a remorcilor neînmatriculate.

(2) Autorizația de circulație provizorie se emite pe numele proprietarului de vehicul, pentru o perioadă de maximum 90 de zile sau pentru perioade mai scurte, care, cumulat, nu pot depăși 90 de zile.

(3) Perioada de maximum 90 de zile prevăzută la alin. (2) nu se aplică în cazul vehiculelor aflate în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (5) - (7).

(4) În baza autorizației de circulație provizorie, vehiculul poate circula numai pe teritoriul României.

(1) Autorizația de circulație provizorie se eliberează în baza următoarelor documente:

a) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra vehiculului, în original și în copie;

b) documentele de înmatriculare eliberate de autoritățile străine, în cazul vehiculului de proveniență străină care a mai fost înmatriculat în alt stat, în original și în copie;

c) dovada plății contravalorii autorizației de circulație provizorie și a plăcuțelor cu număr provizoriu, cu excepția situației în care plata s-a realizat prin intermediul SNEP;

d) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate.

(2) Documentele originale prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) se restituie, pe loc, solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și ale art. 15 alin. (2), în cazul absenței documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b), autoritatea competentă va autoriza provizoriu circulația unui vehicul înmatriculat anterior în alt stat, pentru o perioadă de maximum 5 zile.

(4) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6).

(1) Proprietarii de vehicule înmatriculate pot solicita radierea din circulație dacă fac dovada depozitării acestora într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii.

(2) Proprietarii de vehicule înmatriculate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:

a) la care vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unități specializate, în vederea dezmembrării;

b) scoaterii din România a vehiculului, în vederea înmatriculării în alt stat;

c) declarării furtului vehiculului.

(3) Vehiculul declarat, prin dispoziție a autorității administrației publice locale, fără stăpân ori abandonat se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției respective.

(4) Vehiculul pentru care poliția rutieră a dispus radierea din circulație, potrivit legii, se radiază de la data comunicării măsurii.

(5) Radierea din evidență a unui vehicul înmatriculat se efectuează din oficiu, de către autoritatea care a efectuat înmatricularea, și în următoarele situații:

a) în baza notificării primite de la autorități competente sau operatori economici autorizați să emită certificatul de distrugere, care atestă faptul că vehiculul a fost definitiv scos din uz sau în baza notificării primite de la autorități competente, care atestă faptul că vehiculul a fost înmatriculat permanent în alt stat;

b) la notificarea Ministerului Afacerilor Externe, în cazul autovehiculelor și remorcilor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic sau consular;

c) în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă;

d) în cazul în care suspendarea înmatriculării vehiculului, prevăzută la art. 11 alin. (4³) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a operat pentru o perioadă neîntreruptă de 9 luni;

e) în celelalte cazuri prevăzute de lege în care suspendarea înmatriculării vehiculului a operat pentru o perioadă neîntreruptă de 3 ani, cu excepția vehiculelor de interes istoric pentru care există mențiunea corespunzătoare în rubrica "Observații" a certificatului de înmatriculare, caz în care perioada de operare a suspendării înmatriculării este de 10 ani.

(1) Radierea unui vehicul înmatriculat se efectuează de către autoritatea care a efectuat înmatricularea, pe baza:

a) certificatului de înmatriculare însoțit de plăcuțele cu număr de înmatriculare sau declarația de pierdere ori dovada reținerii sau declarării furtului acestora, emisă de către autorități competente;

b) actului de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

c) documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 24 alin. (1) și (2).

(2) În cazul vehiculelor care au o vechime de fabricație mai mare de 30 de ani, radierea se poate efectua în baza unei declarații pe propria răspundere a titularului înmatriculării ori a moștenitorilor legali ai acestuia, care să ateste că vehiculul a fost dezmembrat sau retras definitiv din circulație și nu mai circulă pe drumurile publice.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), radierea vehiculelor prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) și b) poate fi efectuată și la solicitarea persoanei înscrise în calitate de proprietar în ultimul certificat de înmatriculare, în baza unui certificat de distrugere emis de un operator economic autorizat sau a dovezii emise de autorități competente, care atestă faptul că vehiculul a fost înmatriculat permanent în alt stat.

(4) În cazul în care proprietarul care solicită radierea vehiculului înmatriculat nu este înscris în ultimul certificat de înmatriculare, acesta va depune, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), și documentul care atestă dreptul de proprietate al acestuia asupra vehiculului care face obiectul radierii, înregistrat în evidențele organului fiscal local competent.

(5) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6). Actul de identitate prevăzut la alin. (1) lit. b) se restituie pe loc solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(1) Indicativele județelor și al municipiului București, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plăcuțelor, precum și condițiile de calitate pentru plăcuțele cu număr de înmatriculare, provizoriu sau pentru probe, după caz, sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii.

(2) Plăcuțele cu număr de înmatriculare, provizoriu sau pentru probe, se confecționează de către Atelierele de Confecționare a Plăcilor cu Numere de Înmatriculare din subordinea D.G.P.C.Î.

(3) Rezervarea unei combinații disponibile a numărului de înmatriculare poate fi solicitată autorității de înmatriculare competente potrivit art. 2 alin. (1), cu plata tarifului aferent, în baza următoarelor documente:

a) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

b) dovada achitării tarifului de rezervare a combinației numărului de înmatriculare, cu excepția situației în care plata s-a realizat prin intermediul SNEP.

(4) În cazul documentelor prevăzute la alin. (3) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6). Actul de identitate prevăzut la alin. (3) lit. a) se restituie pe loc solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(5) Valabilitatea rezervării combinației numărului de înmatriculare încetează la prima atribuire a acesteia sau la împlinirea termenului de 90 de zile de la data rezervării, dacă în acest termen combinația nu a fost atribuită.

(6) Combinația numărului de înmatriculare nu poate face obiectul unei noi rezervări dacă în decursul ultimelor 12 luni aceasta a fost rezervată pentru o perioadă de peste 90 de zile. Noua rezervare poate fi solicitată doar după expirarea celei anterioare.

(7) Prin efectuarea operațiunii prevăzute la alin. (3), combinația numărului de înmatriculare devine indisponibilă în intervalul de timp prevăzut la alin. (5), putând fi utilizată numai în vederea atribuirii unui vehicul aflat în proprietatea solicitantului, la solicitarea acestuia.

(8) Rezervarea combinației numărului de înmatriculare poate fi anulată la cererea scrisă a persoanei în beneficiul căreia a fost efectuată operațiunea. În acest caz, tariful achitat potrivit alin. (3) lit. b) nu se restituie.

(1) Păstrarea combinației numărului de înmatriculare poate fi solicitată de către titularul certificatului de înmatriculare autorității care a efectuat înmatricularea, până la momentul radierii vehiculului, al expirării solicitării anterioare de păstrare sau al transcrierii transmiterii dreptului de proprietate pe numele dobânditorului, după caz, cu plata tarifului aferent. Solicitarea înscrierii acesteia în evidențele autorității competente se face în baza următoarelor documente:

a) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

b) dovada achitării tarifului de păstrare a combinației numărului de înmatriculare, cu excepția situației în care plata s-a realizat prin intermediul SNEP.

(2) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6). Actul de identitate prevăzut la alin. (1) lit. a) se restituie pe loc solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.

(3) Valabilitatea păstrării combinației numărului de înmatriculare este de un an de la data solicitării, cu posibilitatea de prelungire consecutivă pe perioade de un an, care cumulate nu depășesc trei ani. Prelungirea valabilității păstrării combinației numărului de înmatriculare se consideră efectuată la data solicitării și produce efecte la împlinirea termenului de un an de la data păstrării sau, după caz, de la data expirării prelungirii anterioare.

(4) Responsabilitatea asigurării continuității păstrării combinației numărului de înmatriculare revine solicitantului operațiunii respective.

(5) Păstrarea combinației numărului de înmatriculare poate fi anulată la cererea persoanei în beneficiul căreia a fost efectuată operațiunea. În acest caz, tariful achitat potrivit alin. (1) lit. b) nu se restituie.

(6) Solicitantul înmatriculării permanente, al transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul sau al eliberării unui nou certificat de înmatriculare ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta poate opta pentru o combinație preferențială a numărului de înmatriculare, dacă aceasta este disponibilă, cu plata contravalorii tarifului legal.

(7) În cazul în care solicitantul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate are domiciliul, reședința ori sediul în alt județ decât proprietarul înscris în certificatul de înmatriculare anterior, acesta poate primi o combinație la rând a numărului de înmatriculare sau poate opta pentru o combinație preferențială, dacă aceasta este disponibilă, cu plata contravalorii tarifului legal.

(8) Cu ocazia efectuării operațiunilor prevăzute la art. 9, 10 și 14, solicitantul poate opta pentru atribuirea unei combinații păstrate a numărului de înmatriculare care nu a fost restricționată conform legii. În această situație, prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1) lit. d), art. 10 alin. (1) lit. e) și art. 14 alin. (1) lit. c), nu este necesară achitarea contravalorii plăcuțelor cu număr de înmatriculare.

(1) Eliberarea unei/unor noi plăcuțe cu număr de înmatriculare, ca urmare a pierderii, deteriorării sau furtului, se face în baza următoarelor documente:

a) dovada plății contravalorii plăcuței/plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția situației în care plata s-a realizat prin intermediul SNEP;

b) actul de identitate al solicitantului, în termenul de valabilitate a acestuia, în original, sau, în cazul persoanelor juridice, documentele care atestă dobândirea personalității juridice, denumirea, sediul și reprezentantul legal, în original sau în copie, precum și actul de identitate al acestuia, în original, sau, după caz, al persoanei împuternicite; în cazul reprezentării solicitantului prin avocat identificarea se va realiza numai prin cardul de avocat vizat pentru anul respectiv, iar în absența cardului de avocat identificarea se va realiza prin adeverința eliberată de către baroul din care face parte însoțită de cartea de identitate;

c) plăcuța/plăcuțele anterioară/anterioare sau, după caz, declarația de pierdere ori dovada declarării furtului acesteia/acestora emisă de către autorități competente.

(2) Eliberarea unei plăcuțe suplimentare, în vederea fixării pe dispozitive omologate, montate în partea din spate a vehiculelor și dotate cu un loc de amplasare a plăcuței cu număr de înmatriculare, se face în baza depunerii documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).

(3) Eliberarea unor plăcuțe cu număr de înmatriculare poate fi solicitată și în cazul în care acestea au fost reținute de către autorități străine, iar plăcuțele nu au fost transmise autorității emitente, în baza depunerii documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), a dovezii de reținere și a dovezii încetării motivelor care au stat la baza reținerii, însoțite de traducerea acestora în limba română, efectuată de către un traducător autorizat.

(4) În cazul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (4) - (6). Actul de identitate prevăzut la alin. (1) lit. b) se restituie pe loc solicitantului, reprezentantului legal sau persoanei împuternicite, după caz.