Legea nr. 132/2017

Asigurarea obligatorie RCA

Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie

Text consolidat la 5 octombrie 2026 · ultima modificare: 13 decembrie 2025 · în vigoare din 12 iulie 2017 · 12 articole

Aici sunt doar părțile din act pe care le întâlnește un viitor șofer: definițiile (art. 2), obligația de asigurare și excepțiile (art. 3 și 4), contractul RCA și încetarea lui (art. 5–7), ce face asiguratul după un accident, inclusiv constatarea amiabilă (art. 15–17), dovada asigurării (art. 27 și 29) și sancțiunile, printre care amenda pentru vehiculul neasigurat (art. 37 alin. (9)). Forma oficială, întreagă, este cea publicată în Monitorul Oficial.

Capitolul I Obiectul și domeniul de aplicare

Definiții

Termenii și expresiile utilizați/utilizate în prezenta lege au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, precum și următoarele semnificații:

1. accident de vehicule - eveniment în care a fost implicat cel puțin un vehicul în urma căruia au rezultat prejudicii materiale și/sau vătămarea sănătății și a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane;

2. Acord multilateral - acordul între birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părți la Acordul privind Spațiul Economic European și ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce privește controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul național auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE;

3. asigurare facultativă - asigurare în care raporturile dintre asigurat și asigurător și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare;

4. asigurat - proprietarul sau utilizatorul unui vehicul sau unui tramvai a cărui răspundere civilă delictuală este preluată contractual de un asigurător RCA în baza contractului RCA valabil pentru prejudiciile produse terțelor persoane din accidente de vehicule/tramvaie;

5. asigurat cu risc ridicat - persoana pentru care, pe baza încadrării în clasele de risc, cel puțin 3 asigurători RCA ofertează un tarif de primă de N ori mai mare decât tariful de referință;

6. asigurător RCA - asigurător autorizat să practice asigurare RCA;

7. avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA;

8. birou național auto - organizație profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, și care grupează societățile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto;

9. BAAR - asociație profesională, independentă și autonomă a tuturor societăților de asigurare, indiferent de forma de organizare și de statul în care își au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și care îndeplinește atribuțiile de birou național auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum și alte atribuții conferite prin lege;

10. bonus/malus- sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcție de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referință;

11. Carte Verde - document internațional de asigurare emis în numele biroului național auto, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite;

12. cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire;

13. contract RCA - contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, a cărui încheiere se constată prin polița de asigurare RCA, care atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule; condițiile contractuale pentru asigurarea RCA sunt stabilite de prezenta lege și de reglementările Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., emise în aplicarea acesteia; forma și conținutul contractului RCA se stabilesc prin reglementări ale A.S.F.;

14. contractant - persoana care încheie contractul RCA și care se obligă față de asigurătorul RCA să plătească prima de asigurare;

15. corespondent - persoana pe care biroul național auto din România o desemnează pentru a reprezenta unul sau mai mulți asigurători din străinătate, membri ai altor birouri naționale auto, pentru soluționarea cererilor de despăgubire formulate de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României prin intermediul unor vehicule asigurate RCA de asigurătorii respectivi;

16. daună totală economică - situația unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparație depășește valoarea de piață a acestuia;

17. decontare directă - serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar achiziția acestuia este opțională de către asigurat;

18. limitele teritoriale de aplicare ale asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule:

a) teritoriul României;

b) teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, denumite în continuare state membre, și teritoriul Confederației Elvețiene;

c) teritoriile statelor situate între două state care leagă direct două state membre ale Uniunii Europene, în care nu există birou național auto;

d) teritoriile statelor în care sunt competente birourile naționale auto care au semnat Acordul multilateral;

19. mandatar - orice persoană fizică sau juridică împuternicită în condițiile legii să reprezinte interesele persoanei prejudiciate în raporturile acesteia cu asigurătorul RCA și cu unitatea reparatoare auto;

20. persoană prejudiciată - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA;

21. polița de asigurare RCA - documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA și se atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie;

22. prejudiciu - efectul negativ suferit de către persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA;

23. răscumpărare - prejudiciul suportat de către asigurat în condițiile prezentei legi și ale contractului de asigurare RCA;

24. tarif de referință - prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA. Tariful de referință se calculează conform formulei:

T. ref = PR x (1+IBNR) x (1+f)t x (1+i)t / (1-Ch-P) x (1-BM), în care: PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvența medie (Fm), rezultate pe baza datelor statistice; IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient avizate; f = rata anuală de modificare a frecvenței daunei, pe baza datelor statistice; i = rata anuală de modificare a inflației (severității) daunelor, pe baza datelor statistice; t = diferența în ani dintre data medie de apariție a daunelor din perioada de aplicare a tarifului de referință și data medie de apariție a daunelor din perioada de analiză; Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima brută; P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută; BM = încărcare datorită aplicării sistemului bonus-malus; Dm și Fm sunt factori raportați la ultimii 5 ani;

25. teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul:

a) teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuță de înmatriculare sau înregistrare, fie că aceasta este permanentă sau temporară; sau

b) în cazurile în care nu există înmatriculare/înregistrare pentru un anumit tip de vehicul, dar vehiculul are un contract RCA ori un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare/înregistrare, teritoriul statului în care s-a eliberat contractul RCA sau semnul respectiv; sau

c) în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu există plăcuță de înmatriculare/înregistrare, contract RCA și nici vreun semn distinctiv, teritoriul statului în care proprietarul vehiculului este rezident permanent; sau

d) în cazul în care vehiculul nu are plăcuță de înmatriculare/înregistrare sau are o plăcuță care nu corespunde ori nu mai corespunde cu vehiculul și a fost implicat într-un accident, teritoriul statului în care a avut loc accidentul, cu scopul de a soluționa cererea de despăgubire de către biroul național auto sau organismul de plată a despăgubirilor;

26. unitate reparatoare auto - persoană juridică care are înscris ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreținere și reparație a vehiculelor și este autorizată pentru aceste activități; pentru reparațiile efectuate pe teritoriul României autorizația este eliberată de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", conform legii;

27. vehicul:

a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe șine, cu:

(i) o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau

(ii) masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h;

b) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată;

c) tramvai;

271. utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcția vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare;".

28. utilizator - persoană fizică sau juridică, căreia proprietarul vehiculului îi acordă dreptul de folosință asupra acestuia, pe o anumită perioadă, în baza unui contract de închiriere, contract de leasing sau alt act întocmit în condițiile legii.

Obligativitatea încheierii contractului RCA

Proprietarul sau utilizatorul unui vehicul care staționează în mod obișnuit în România încheie și menține în valabilitate o asigurare RCA pentru a acoperi riscurile care decurg din utilizarea acestuia în limitele teritoriale de aplicare prevăzute la art. 2 pct. 18.

Excepții de la obligația încheierii contractului RCA

(1) Sunt exceptate de la obligativitatea încheierii unui contract RCA persoanele fizice și juridice care utilizează vehicule exclusiv în cadrul evenimentelor și activităților sportive cu motor, inclusiv al curselor, al competițiilor, al antrenamentelor, al testărilor și al demonstrațiilor care se desfășoară în România într-o zonă cu acces restricționat și demarcată, atunci când organizatorul evenimentului sportiv sau o altă parte a încheiat o asigurare facultativă sau dispune de un instrument de garantare alternativ care acoperă prejudiciile provocate de către vehicule oricărei părți terțe, inclusiv spectatorilor și altor persoane prezente, dar care nu acoperă neapărat prejudiciile produse conducătorilor auto participanți și vehiculelor acestora.

(2) Obligația de acoperire a prejudiciilor produse prin intermediul vehiculului participant la eveniment este cel puțin egală cu valoarea sumelor minime asigurate stabilite la art. 6 alin. (4).

(3) Organizatorul evenimentului sportiv este responsabil de acoperirea prejudiciilor produse prin intermediul vehiculelor participante la eveniment atunci când nu s-a asigurat că există încheiată asigurarea facultativă sau instrumentul de garantare alternativ prevăzut la alin. (1).

(4) Atunci când organizatorul evenimentului sportiv nu este în măsură să acopere prejudiciile produse, răspunderea acestuia este preluată de către BAAR, cu excepția prejudiciilor produse piloților și vehiculelor pilotate de aceștia, plata despăgubirilor fiind efectuată din fondurile aferente Fondului național de protecție; cheltuielile efectuate de către BAAR în acest caz, împreună cu dobânda legală aferentă, sunt recuperate de la organizatorul evenimentului sportiv și/sau cel care a acordat autorizația de organizare a evenimentului sportiv în baza dreptului de regres dobândit ca urmare a efectuării plății.

(5) Fără a aduce atingere definiției prevăzute la art. 2 pct. 27, fotoliile rulante sau alte vehicule similare cu propulsie proprie, destinate a fi utilizate în mod exclusiv de către o persoană cu dizabilitate fizică locomotorie, nu sunt considerate vehicule în sensul prezentei legi, acestea nefiind supuse obligației de asigurare.

Capitolul II Dispoziții generale privind contractul RCA

Încheierea contractului RCA

(1) Contractul RCA se încheie pe o perioadă cuprinsă între o lună și 12 luni, multiplu de o lună, în funcție de opțiunea asiguratului.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), contractul RCA se poate încheia pe o perioadă mai mică de o lună în următoarele situații:

a) pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în alte state membre ale Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene pentru care se solicită asigurarea în vederea importului în România, pe o perioadă de maximum 30 de zile de la data dobândirii proprietății, dovedită cu documente justificative;

b) pentru vehiculele destinate exportului, pe perioada de valabilitate a numerelor de înmatriculare destinate exportului;

c) pentru vehiculele care se autorizează provizoriu pentru circulație, pe perioade de 30 de zile, dar cumulat nu mai mult de 90 de zile.

(3) Plata primelor de asigurare se face integral sau în rate conform acordului dintre asigurat și asigurătorul RCA. Contractul RCA produce efecte și în cazul în care rata primei de asigurare nu a fost plătită la termenul convenit între asigurat/contractant/utilizator și asigurătorul RCA, dacă asigurătorul RCA nu și-a exercitat dreptul de reziliere a contractului RCA. Contractul RCA constituie titlu executoriu pentru ratele scadente și neachitate.

(4) Asigurarea RCA produce efecte în baza prevederilor prezentei legi, a reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea acesteia, precum și a încheierii contractului RCA între asigurat și un asigurător RCA, emis inclusiv prin mijloace electronice, conform reglementărilor A.S.F.

(5) Părțile pot conveni și includerea altor clauze suplimentare față de cele stabilite prin prezenta lege și prin reglementările emise de A.S.F. în aplicarea acesteia, cu excepția celor care restrâng drepturile persoanei prejudiciate.

(6) Asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului RCA, iar asigurătorul RCA se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească despăgubirea terțului prejudiciat, în condițiile legii și ale contractului de asigurare.

(7) La încheierea contractului RCA și pe parcursul derulării acestuia asiguratul are obligația să permită asigurătorului RCA accesul în baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României, la evidența accidentelor și a cererilor de despăgubire anterioare și să furnizeze informațiile solicitate de asigurătorul RCA pentru evaluarea riscului și calculul primei de asigurare, stabilite prin reglementări A.S.F.

(8) Răspunderea asigurătorului RCA începe:

a) din ziua următoare celei în care expiră valabilitatea contractului RCA anterior, pentru asiguratul care își îndeplinește obligația încheierii asigurării cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a acesteia;

b) din ziua următoare celei în care s-a încheiat contractul RCA, pentru persoanele care nu aveau o asigurare RCA valabilă la momentul încheierii noii asigurări;

c) din momentul eliberării contractului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a autorizației provizorii de circulație sau a înmatriculării/înregistrării vehiculului, pentru vehiculele comercializate care urmează să fie înmatriculate/înregistrate.

(9) În situația în care informațiile furnizate de asigurat nu sunt reale la momentul încheierii contractului RCA, prima de asigurare poate fi recalculată și modificată de asigurătorul RCA după notificarea prealabilă a asiguratului.

(10) În cazul prevăzut la alin. (9), dacă asiguratul nu își exprimă acordul cu privire la modificarea condițiilor contractuale, acesta poate denunța contractul RCA în termen de 20 de zile de la data primirii notificării.

(11) Pentru menținerea clasei de bonus/malus, prin contractul RCA părțile pot conveni posibilitatea răscumpărării, respectiv suportarea de către asigurat a contravalorii despăgubirii corespunzătoare evenimentului, asiguratul compensând asigurătorului RCA cuantumul acesteia, ulterior achitării despăgubirii cuvenite persoanei prejudiciate.

Contractul RCA

(1) Contractul RCA conține informații privind: numărul și data încheierii contractului, părțile contractului RCA, perioada de valabilitate, limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA, prima de asigurare, numărul ratelor, scadența ratelor, intermediarul, clasa bonus/malus, numărul de înmatriculare/înregistrare, numărul de identificare a vehiculului, precum și statele în care acest document are valabilitate.

(2) Asigurătorii RCA solicită informațiile necesare pentru evaluarea riscului, conform propriilor criterii stabilite în tariful de primă, și verifică corectitudinea informațiilor privind datele de identificare și tehnice ale vehiculului, datele proprietarului/utilizatorului acestuia.

(3) Asigurătorii RCA își asumă răspunderea pentru toate contractele RCA, inclusiv pentru cele alocate de către BAAR potrivit art. 19 alin. (3), precum și pentru erorile sau omisiunile apărute la emiterea contractelor RCA fie direct, fie prin intermediarii de asigurări sau de asigurări auxiliare, definiți potrivit Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Limitele minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor Uniunii Europene sunt următoarele:

a) pentru prejudicii materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 6.434.740 lei;

b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește la un nivel de 31.926.210 lei.

(5) A.S.F. poate revizui prin reglementări proprii limitele prevăzute la alin. (4) conform actelor delegate emise de către Comisia Europeană în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Directiva 2009/103/CE, astfel cum se modifică prin art. 1 pct. 5 din Directiva (UE) 2021/2.118.

(6) Asiguratul poate solicita în scris asigurătorului RCA suspendarea efectelor contractului RCA pe perioada suspendării înmatriculării vehiculului.

(7) Asigurătorul RCA comunică asiguratului, în termen de 5 zile de la data solicitării prevăzute la alin. (6), suspendarea efectelor contractului RCA.

(8) Pe toată durata suspendării efectelor contractului RCA, a înmatriculării vehiculului, vehiculul se imobilizează într-un spațiu privat, în afara domeniului public.

(9) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (8) reprezintă încălcarea obligațiilor de asigurare RCA.

(10) În cazul suspendării efectelor contractului RCA, în baza opțiunii asiguratului, conform prevederilor alin. (6), asigurătorul RCA:

a) prelungește valabilitatea contractului RCA cu perioada pentru care efectele contractului au fost suspendate, prin emiterea unui act adițional; sau

b) restituie asiguratului diferența de primă corespunzătoare perioadei de suspendare, calculată prorata numai în cazurile în care nu s-au plătit ori nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a contractului RCA.

(11) Suspendarea efectelor contractului RCA are loc cu începere de la data primirii de către asigurătorul RCA a solicitării de suspendare conform alin. (6), dar nu mai devreme de data suspendării, în condițiile legislației în vigoare, a înmatriculării vehiculului și numai până la data încetării suspendării înmatriculării sau a dreptului de circulație al vehiculului.

(12) Contractul RCA dă dreptul persoanei prejudiciate, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, în condițiile legii, fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea.

(13) În aplicarea prevederilor alin. (12), contractul RCA va cuprinde o clauză potrivit căreia, în cazul producerii unei daune, persoana prejudiciată să se poată adresa pentru efectuarea reparației oricărui operator economic care desfășoară activități de reparații ale autovehiculelor, în condițiile legii, fără nicio restricție sau constrângere care ar putea să îi influențeze opțiunea.

Capitolul III Încetarea contractului RCA și asigurarea multiplă

Încetarea contractului RCA

Contractul RCA încetează:

a) la data la care proprietarul vehiculului notifică asigurătorul RCA referitor la transmiterea dreptului de proprietate asupra vehiculului, însoțită de documente justificative;

b) la data la care vehiculul este radiat din circulație;

c) la împlinirea termenului stabilit în contractul RCA.

Capitolul V Obligațiile asiguratului

Notificarea asigurătorului RCA în cazul producerii unui eveniment asigurat

(1) Ca urmare a producerii unui accident de vehicule, asiguratul notifică asigurătorul RCA cu privire la aceasta în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea accidentului.

(2) Asiguratul furnizează asigurătorului RCA informații cu privire la cauzele și împrejurările producerii accidentului și documentele necesare instrumentării cazului.

(3) Asiguratul înștiințează asigurătorul RCA în termenul prevăzut la alin. (1), cu privire la faptul că:

a) partea prejudiciată a solicitat despăgubirea de la acesta;

b) procedurile penale sau administrative au fost îndreptate împotriva lui în legătură cu evenimentul produs și informează asigurătorul RCA imediat cu privire la desfășurarea acestor proceduri și rezultatul acestora;

c) partea prejudiciată și-a exercitat dreptul de a fi despăgubită prin înaintarea unei cereri către o instanță judecătorească sau către o altă autoritate, în situația în care contractantul află despre acest lucru;

d) informațiile înscrise în contractul RCA au suferit modificări intervenite în timpul derulării contractului.

(4) Prevederile la alin. (1) și (3) nu se aplică în situația în care asiguratul face dovada imposibilității îndeplinirii acestei obligații.

(5) Neîndeplinirea de către asigurat a obligațiilor prevăzute la alin. (1) - (3) nu limitează dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită.

(6) Neprezentarea asiguratului la solicitarea asigurătorului nu îngrădește dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită.

Informarea persoanei prejudiciate

Asiguratul transmite părții prejudiciate, la cererea acesteia, informațiile necesare pentru formularea pretențiilor de despăgubire, în special:

a) numele, prenumele și adresa ale persoanei care a condus vehiculul asigurat în momentul producerii daunei;

b) numele, prenumele și adresa sau denumirea, sediul contractantului ori asiguratului vehiculului;

c) denumirea, sediul asigurătorului RCA care a emis contractul RCA, seria și numărul contractului RCA, precum și numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului asigurat ori numărul de identificare al acestuia.

Constatarea amiabilă de accident

(1) Pentru evenimentele în care sunt implicate două vehicule, din care rezultă numai prejudicii materiale, asigurații pot informa societățile din domeniul asigurărilor și în baza unui formular tipizat, eliberat de către aceste societăți, denumit în continuare constatare amiabilă de accident, în care conducătorii vehiculelor implicate consemnează informații privind data și locul producerii accidentului, datele de identificare ale conducătorilor auto implicați, ale proprietarilor vehiculelor implicate, datele vehiculelor implicate și ale propriilor societăți de asigurare RCA, precum și informații privind circumstanțele producerii accidentului.

(2) Forma, dimensiunile, conținutul și procedurile privind utilizarea formularului tipizat sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F., în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul VII Verificarea asigurării RCA

Condiții speciale de verificare a vehiculelor înmatriculate/înregistrate pe teritoriul României

La înmatricularea/înregistrarea în circulație, la efectuarea de modificări în certificatul de înmatriculare/ înregistrare sau în cartea de identitate a unui vehicul și la efectuarea verificărilor tehnice periodice este obligatorie prezentarea dovezii existenței contractului RCA, în condițiile prezentei legi.

Vehicule înmatriculate în străinătate

Persoanele care intră pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate sau înregistrate în afara teritoriului României se prezumă a fi asigurate, în condițiile prezentei legi, dacă:

a) biroul național auto competent în statul pe teritoriul căruia vehiculul staționează în mod obișnuit este semnatar al Acordului multilateral;

b) prezintă documente internaționale de asigurare pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, valabile în România.

Capitolul X Sancțiuni

Contravenții și sancțiuni

(1) Constituie contravenție săvârșirea următoarelor fapte:

a) neplata integrală la termen de către asigurătorii RCA a despăgubirilor datorate din asigurarea obligatorie RCA către persoanele prejudiciate sau către asigurați, în condițiile prezentei legi și ale reglementărilor emise în temeiul art. 43;

b) neplata la termen de către asigurătorii RCA a sumelor destinate BAAR și a contribuției procentuale din valoarea primelor brute încasate aferente asigurării obligatorii RCA;

c) nedepunerea la asigurătorii RCA de către intermediarii de asigurări a sumelor încasate cu titlu de prime de asigurare, dacă fapta nu constituie infracțiune;

d) nerespectarea de către asigurătorii RCA a obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) și (2), art. 6 alin. (3), (4), (7), (10) și (13), art. 11, 14, art. 18 alin. (1) și (6) - (102), art. 21 alin. (1) - (5), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (6), art. 26 alin. (2);

e) nerespectarea de către persoanele din consiliul director al BAAR, persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul BAAR sau de către BAAR a obligației în ceea ce privește stabilirea factorului «N», prevăzută la art. 19 alin. (2), și a prevederilor art. 4 alin. (4), art. 18 alin. (10) și art. 32 alin. (2) lit. b) -m), alin. (3), (8), (9) și (15);

f) nerespectarea de către persoanele din consiliul director al BAAR sau de către persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul BAAR a obligației privind solicitarea avizului/aprobării, potrivit art. 19 alin. (2), art. 32 alin. (10) și (11) și art. 36 alin. (2);

g) nerespectarea de către persoanele din consiliul director al BAAR sau de către persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul BAAR a obligațiilor de elaborare a politicilor și procedurilor, inclusiv pentru gestionarea asigurărilor RCA aplicabile asiguratului cu risc ridicat, sau de punere a acestora în aplicare, potrivit art. 19 alin. (3) și (4), art. 32 alin. (13) și (14) și art. 36 alin. (1).

h) nerespectarea de către asigurători și BAAR a prevederilor prezentei legi și a reglementărilor A.S.F.;

i) nerespectarea de către asigurători a interdicției de recuperare a diferenței de despăgubire dintre asigurarea facultativă și asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, prevăzută la art. 23 alin. (4).

j) nerespectarea de către asigurători și de către persoanele care fac parte din conducerea acestora a măsurilor stabilite prin actele de autorizare, supraveghere și/sau control sau a altor măsuri adoptate de A.S.F.

(2) Săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:

a) faptele asigurătorilor RCA prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g), h) și i), cu avertisment scris sau, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei;

b) faptele persoanelor din conducerea asigurătorilor RCA sau ale persoanelor care dețin funcții-cheie ori alte funcții critice în cadrul acestora, prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g), h) și i), cu avertisment scris sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei;

c) faptele persoanelor din consiliul director al BAAR sau ale persoanelor care dețin funcții de conducere în cadrul BAAR, prevăzute la alin. (1) lit. e) -g), cu avertisment scris sau cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 de lei;

d) faptele intermediarilor în asigurări, prevăzute la alin. (1) lit. c), cu avertisment scris sau cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei;

e) faptele BAAR prevăzute la alin. (1) lit. e) și h), cu avertisment scris sau cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 de lei;".

f) faptele asigurătorilor RCA sau ale persoanele care fac parte din conducerea acestora pentru nerespectarea măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. j), cu avertisment scris sau cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 de lei.

(3) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se face de către persoanele cu atribuții privind monitorizarea, supravegherea și/sau controlul din cadrul A.S.F. Aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute la alin. (2) și (5) - (7) se realizează de către Consiliul A.S.F. prin decizie, cu respectarea în mod corespunzător a prevederilor art. 28 alin. (15) și (20) și art. 31 din Legea nr. 236/2018, cu completările ulterioare, ale art. 163 alin. (12) și (16) și ale art. 165 din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În funcție de natura și gravitatea faptei, Consiliul A.S.F. poate aplica și alte sancțiuni contravenționale:

a) asigurătorilor RCA;

b) persoanelor din conducerea asigurătorilor RCA sau persoanelor care dețin funcții-cheie ori alte funcții critice în cadrul acestora;

c) intermediarilor în asigurări.

(5) Sancțiunile contravenționale aplicate asigurătorilor RCA potrivit alin. (4) lit. a) sunt următoarele:

a) interzicerea temporară sau definitivă a exercitării activității de asigurare pentru asigurarea obligatorie RCA;

b) retragerea autorizației de funcționare.

(6) Sancțiunile contravenționale aplicate persoanelor din conducerea asigurătorilor RCA sau persoanelor care dețin funcții-cheie ori alte funcții critice în cadrul acestora potrivit alin. (4) lit. b) sunt următoarele:

a) interzicerea dreptului de a ocupa funcții care necesită aprobarea A.S.F. pentru o perioadă cuprinsă între un an și 5 ani de la comunicarea deciziei de sancționare sau la o altă dată menționată în mod expres în aceasta;

b) retragerea aprobării acordate de A.S.F.

(7) Sancțiunile contravenționale aplicate intermediarilor în asigurări potrivit alin. (4) lit. c) sunt următoarele:

a) interzicerea temporară sau definitivă a activității de intermediere în asigurări;

b) retragerea autorizației.

(8) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) - (7) se pot aplica în mod cumulativ cu cele prevăzute la alin. (2).

(9) Încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare prevăzute la art. 3 și a obligațiilor prevăzute la art. 6 alin. (8) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării pentru vehiculele care sunt înmatriculate/înregistrate; constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul poliției rutiere din cadrul Poliției Române exclusiv pentru situația circulației autovehiculelor neasigurate pe drumurile deschise circulației publice.

(10) Actul emis de A.S.F. prin care se constată și se individualizează obligația de plată a asigurătorilor RCA și a persoanelor din conducerea asigurătorilor RCA sau a persoanelor care dețin funcții-cheie ori alte funcții critice în cadrul acestora constituie titlu de creanță, care la data scadenței devine titlu executoriu.

(11) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul constatării săvârșirii a două sau mai multe contravenții se aplică amenda prevăzută pentru contravenția cea mai gravă.

(12) A.S.F. publică sancțiunile aplicate conform alin. (5) - (7) în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(13) Aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezentul articol nu înlătură răspunderea materială, civilă sau penală, după caz.

(14) Contravențiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.

(15) A.S.F. comunică de îndată Comisiei Europene următoarele:

a) prevederile prezentului articol;

b) modificările și/sau completările prezentului articol.

(16) Prin derogare de la prevederile art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei. În cazul contravențiilor continue, termenul de prescripție de 3 ani curge de la data constatării faptei sau de la data încetării ultimului act ori fapt săvârșit, dacă acest moment intervine anterior constatării.

Textele au doar valoare informativă. Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial al României.

Sursa: forma consolidată a Legii nr. 132/2017 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 12 iunie 2017), la 5 octombrie 2026, doar articolele de mai sus. Am păstrat doar textul legii, fără notele editoriale și fără normele care o pun în aplicare. Textele oficiale nu fac obiectul dreptului de autor (Legea nr. 8/1996, art. 9).

Sus