Timpii de conducere și de odihnă

Prezentul regulament stabilește normele referitoare la perioadele de conducere, de repaus și la pauzele care trebuie respectate de către conducătorii auto ce asigură transportul rutier de mărfuri și de călători în vederea armonizării condiţiilor de concurenţă între modurile de transport terestru, în special în ceea ce privește sectorul rutier și a îmbunătăţirii condiţiilor de lucru și a siguranţei rutiere. De asemenea, prezentul regulament prevede promovarea unor mai bune practici de control și de aplicare a normelor de către statele membre și a unor metode mai bune de lucru în sectorul transportului rutier.

(1) Prezentul regulament se aplică transportului rutier:

(a) de mărfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă, a căror masă maximă autorizată depășește 3,5 tone;

(aa) de mărfuri în cadrul operaţiunilor de transport internaţional sau în cadrul operaţiunilor de cabotaj cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă, a căror masă maximă autorizată depășește 2,5 tone, de la 1 iulie 2026; sau

(b) de călători cu vehicule care sunt construite sau amenajate în mod permanent pentru a putea asigura transportul a mai mult de nouă persoane, inclusiv conducătorul auto și care sunt destinate acestui scop.

(2) Prezentul regulament se aplică, indiferent de ţara de înmatriculare a vehiculului, transporturilor rutiere efectuate:

(a) exclusiv în interiorul Comunităţii sau

(b) între Comunitate, Elveţia și ţările părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European.

(3) AETR se aplică, în locul prezentului regulament, operaţiunilor de transport internaţional efectuate în parte în afara zonelor prevăzute la alineatul (2), pentru:

(a) vehiculele înmatriculate în Comunitate sau în ţările care sunt părţi la AETR, pentru tot traseul;

(b) vehiculele înmatriculate într-o ţară terţă care nu este parte AETR, numai pentru acea parte a traseului situată pe teritoriul Uniunii Europene sau al ţărilor care sunt părţi AETR.

Dispoziţiile AETR ar trebui armonizate cu cele ale prezentului regulament astfel încât dispoziţiile principale ale prezentului regulament să se aplice, prin intermediul AETR, acestor vehicule pentru toată partea traseului care se efectuează în interiorul Comunităţii.

Prezentul regulament nu se aplică transporturilor rutiere efectuate de:

(a) vehicule utilizate pentru transportul de călători prin servicii regulate, traseul liniei nedepășind 50 km;

(aa) vehicule sau combinaţii de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 7,5 tone, utilizate pentru:

(i) transportul materialelor, al echipamentelor sau al mașinilor care sunt destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale; sau

(ii) livrarea de mărfuri produse în mod artizanal,

numai pe o rază de 100 km de la sediul întreprinderii și cu condiţia ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului, iar transportul să nu se efectueze contra cost în contul altcuiva;

(b) vehicule a căror viteză maximă autorizată nu depășește 40 km/h;

(c) vehicule utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile protecţiei civile, de pompieri și forţele responsabile cu menţinerea ordinii publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci când transportul intră în atribuţiile proprii ale acestor servicii și se efectuează sub controlul acestora;

(d) vehicule, inclusiv cele utilizate pentru transportul necomercial de ajutor umanitar, utilizate în situaţii de urgenţă sau în operaţiuni de salvare;

(e) vehicule specializate folosite în misiuni medicale;

(f) vehicule specializate pentru depanări care acţionează pe o rază de 100 km de la baza de staţionare;

(g) vehicule de încercări rutiere pentru îmbunătăţire tehnologică, reparaţii sau întreţinere, precum și vehicule noi sau transformate care nu au fost încă puse în circulaţie;

(h) vehicule sau un ansamblu de vehicule cu o masă maximă autorizată care să nu depășească 7,5 tone utilizate pentru transporturi de mărfuri în scopuri necomerciale;

(ha) vehiculele, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă, a căror o masă maximă autorizată depășește 2,5 tone, dar nu depășește 3,5 tone, care sunt utilizate pentru transportul de mărfuri, în cazul în care transportul nu se efectuează contra cost în contul altcuiva, ci în contul propriu al societăţii sau al conducătorului auto, și cu condiţia ca principala activitate a persoanei care conduce vehiculul să nu fie cea de conducere;

(i) vehicule comerciale, care au caracter istoric, în conformitate cu legislaţia statului membru în care sunt conduse, și care sunt utilizate pentru transportul de călători sau de mărfuri în scopuri necomerciale.

În sensul prezentului regulament, se înţelege prin:

(a) „transport rutier”: orice deplasare efectuată, în tot sau în parte, pe drumurile deschise utilizării publice de către un vehicul, gol sau încărcat, folosit pentru transportul călătorilor sau al mărfurilor;

(b) „vehicul”: un autovehicul, un tractor, o remorcă, o semiremorcă sau o combinaţie de aceste vehicule, definite după cum urmează:

— „autovehicul”: orice vehicul prevăzut cu un sistem mecanic de autopropulsie care circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplasează în permanenţă pe șine, și care este utilizat în mod normal pentru transportul de călători sau de mărfuri;

— „tractor”: orice vehicul prevăzut cu un sistem mecanic de autopropulsie care circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplasează în permanenţă pe șine, și care este proiectat în mod special pentru a trage, împinge sau acţiona remorci, semiremorci, utilaje sau mașini;

— „remorcă”: orice vehicul proiectat pentru a fi cuplat la un autovehicul sau la un tractor;

— „semiremorcă”: o remorcă fără osia din faţă, cuplată astfel încât o parte substanţială din greutatea sa și din cea a încărcăturii sale să fie suportată de tractor sau de autovehicul;

(c) „conducător auto”: persoana care conduce vehiculul, chiar și pentru o scurtă perioadă de timp, sau care se află la bordul unui vehicul în cadrul serviciului său pentru a-l putea conduce, în cazul în care este necesar;

(d) „pauză”: orice perioadă în care conducătorul auto nu are dreptul să conducă sau să efectueze alte munci și care trebuie să-i permită numai să se odihnească;

(e) „altă muncă”: orice activitate, cu excepţia conducerii autor, definită ca timp de lucru la articolul 3 litera (a) din Directiva 2002/15/CE, inclusiv orice activitate desfășurată pentru același sau un alt angajator din sectorul transportului sau din alt sector;

(f) „repaus”: orice perioadă neîntreruptă pe parcursul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său;

(g) „perioadă de repaus zilnic”: partea unei zile în timpul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său și care poate fi o „perioadă de repaus zilnic normală” sau o „perioadă de repaus zilnic redusă”:

— „perioadă de repaus zilnic normală”: orice perioadă de repaus de cel puţin unsprezece ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puţin trei ore și a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puţin nouă ore;

— „perioadă de repaus zilnic redusă”: orice perioadă de repaus de cel puţin nouă ore, dar mai puţin de unsprezece ore;

(h) „perioadă de repaus săptămânal”: o perioadă săptămânală în timpul căreia un conducător auto poate dispune liber de timpul său și care poate fi o „perioadă de repaus săptămânal normală” sau o „perioadă de repaus săptămânal redusă”:

— „perioadă de repaus săptămânal normală”: orice perioadă de repaus de cel puţin patruzeci și cinci de ore;

— „perioadă de repaus săptămânal redusă”: orice perioadă de repaus de mai puţin de patruzeci și cinci de ore, care poate fi redusă la minimum douăzeci și patru de ore consecutive, sub rezerva condiţiilor menţionate la articolul 8 alineatul (6);

(i) „săptămână”: perioada cuprinsă între ora 00.00 a zilei de luni și ora 24.00 a zilei de duminică;

(j) „durată de conducere”: durata activităţii de conducere înregistrată:

— automat sau semiautomat de aparatul de înregistrare definit în anexa I și în anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 sau

— manual, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85;

(k) „durată zilnică de conducere”: durata totală de conducere acumulată între sfârșitul unei perioade de repaus zilnic și începutul următoarei perioade de repaus zilnic sau între o perioadă de repaus zilnic și o perioadă de repaus săptămânal;

(l) „durată de conducere săptămânală”: durata de conducere totală, acumulată în timpul unei săptămâni;

(m) „masă maximă autorizată”: masa maximă autorizată de operare a unui vehicul, complet încărcat;

(n) „servicii regulate de transport de călători”: „servicii regulate” și „servicii regulate speciale” în sensul definiţiilor de la articolul 2 punctele 2 și, respectiv, 3 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, atât naţionale, cât și internaţionale;

(na) „servicii ocazionale de transport de călători”: „servicii ocazionale”, în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009, atât naţionale, cât și internaţionale;

(o) „conducere în echipaj”: situaţia în care, pe parcursul unei perioade de conducere cuprinsă între două perioade de repaus zilnice consecutive sau între o perioadă de repaus zilnic și o perioadă de repaus săptămânal, se află cel puţin doi conducători auto la bordul vehiculului pentru a asigura conducerea. Pe parcursul primei ore de conducere în echipaj, prezenţa unui sau mai multor alţi conducători auto este facultativă, dar ea este obligatorie pentru restul perioadei.

(p) „întreprindere de transport”: price persoană fizică sau juridică, orice asociaţie sau grup de persoane fără personalitate juridică, cu scop lucrativ sau nu, sau orice organism public cu personalitate juridică sau dependent de o autoritate cu personalitate juridică ce efectuează transporturi rutiere în contul altcuiva sau în contul său;

(q) „perioadă de conducere”: durata de conducere cumulată între momentul în care conducătorul auto se așează la volan după o perioadă de repaus sau o pauză și momentul în care începe o perioadă de repaus sau o pauză. Perioada de conducere poate fi continuă sau fragmentată;

(r) „transport în scopuri necomerciale”: orice transport rutier, altul decât transportul contra cost în contul altcuiva sau în cont propriu, pentru care nu se primește în mod direct sau indirect o remuneraţie și care nu generează direct sau indirect niciun venit pentru conducătorul auto al vehiculului sau pentru alte părţi, și care nu este legată de o activitate profesională sau comercială.

(1) Vârsta minimă a conducătorilor auto este de optsprezece ani.

(2) Vârsta minimă a celui de-al doilea conducător auto este stabilită la optsprezece ani. Cu toate acestea, statele membre pot reduce vârsta minimă a celui de-al doilea conducător auto la șaisprezece ani, cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:

(a) transportul rutier se efectuează în interiorul unui stat membru pe o rază de cincizeci de km de la baza de staţionare a vehiculului și pe teritoriul unităţilor administrative locale al căror centru se află pe această rază;

(b) limita de vârstă este redusă în scop de formare profesională și

(c) măsura este conformă cu limitele impuse de legislaţia naţională a statului membru privind ocuparea forţei de muncă.

(1) Durata de conducere zilnică nu depășește nouă ore.

Cu toate acestea, durata de conducere zilnică poate fi prelungită la maximum zece ore, dar nu mai mult de două ori pe parcursul săptămânii.

(2) Durata de conducere săptămânală nu depășește cincizeci și șase de ore și nici nu generează o depășire a duratei maxime de lucru săptămânale stabilită de Directiva 2002/15/CE.

(3) Durata de conducere totală acumulată nu trebuie să depășească nouăzeci de ore pe parcursul a două săptămâni consecutive.

(4) Duratele de conducere zilnice și săptămânale cuprind toate duratele de conducere înregistrate pe teritoriul Comunităţii sau al unei ţări terţe.

(5) Un conducător auto înregistrează ca altă muncă orice perioadă petrecută astfel cum este prevăzut la articolul 4 litera (e), precum și orice perioadă petrecută pentru conducerea unui vehicul utilizat pentru operaţiuni comerciale care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, și înregistrează orice perioadă de disponibilitate, astfel cum este definită la articolul 3 litera (b) din Directiva 2002/15/CE, în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului. Această înregistrare se face manual pe o foaie de înregistrare ori pe un document imprimat, sau cu ajutorul funcţiei de introducere manuală de date oferită de aparatul de înregistrare.

După o perioadă de patru ore și jumătate de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puţin patruzeci și cinci de minute, exceptând cazul în care își începe o perioadă de repaus.

Această pauză poate fi înlocuită cu o pauză de cel puţin cincisprezece minute urmată de o pauză de cel puţin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere astfel încât să respecte dispoziţiile primului paragraf.

În cazul unui conducător auto care prestează un serviciu de transport ocazional de călători, pauza menţionată la primul paragraf poate fi înlocuită, de asemenea, cu două pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate pe parcursul perioadei de conducere menţionate la primul paragraf, astfel încât să respecte dispoziţiile primului paragraf.

Un conducător auto care face parte dintr-un echipaj poate să ia o pauză de 45 de minute la bordul unui vehicul condus de un alt conducător auto, cu condiţia ca persoana care face pauză să nu fie implicată în asistarea celei care conduce vehiculul.

(1) Conducătorul auto respectă perioadele de repaus zilnic și săptămânal.

(2) Pe parcursul fiecărei perioade de douăzeci și patru de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul auto trebuie să efectueze o nouă perioadă de repaus zilnic.

În cazul în care perioada de repaus zilnic care intră în această perioadă de douăzeci și patru de ore este de cel puţin nouă ore, dar mai puţin de unsprezece ore, perioada respectivă de repaus zilnic este considerată perioadă de repaus zilnic redusă.

(2a) Cu condiţia ca siguranţa rutieră și condiţiile de muncă ale conducătorului auto să nu fie astfel periclitate, un conducător auto care prestează un serviciu ocazional unic de transport de călători cu o durată de cel puţin șase perioade consecutive de 24 de ore poate beneficia de o derogare de la alineatul (2) primul paragraf luând perioada de repaus zilnic o dată în maximum 25 de ore după încheierea perioadei de repaus zilnic sau a perioadei de repaus săptămânal anterioare, cu condiţia ca durata totală de conducere acumulată pentru ziua respectivă să nu depășească șapte ore. Respectând aceleași condiţii, respectiva derogare poate fi utilizată de două ori în cadrul unui serviciu ocazional unic de transport de călători cu o durată de cel puţin opt perioade consecutive de 24 de ore. Utilizarea respectivei derogări nu aduce atingere timpului maxim de lucru în temeiul legislaţiei aplicabile.

(3) O perioadă de repaus zilnic se poate prelungi pentru a deveni perioadă de repaus săptămânal normală sau perioadă de repaus săptămânal redusă.

(4) Un conducător auto nu poate efectua mai mult de trei perioade de repaus zilnic reduse între două perioade de repaus săptămânal.

(5) Prin derogare de la alineatul (2), atunci când vehiculul este condus de un echipaj, un conducător auto trebuie să fi efectuat o nouă perioadă de repaus zilnic de cel puţin nouă ore pe parcursul celor treizeci de ore de după perioada de repaus zilnic sau săptămânal.

(6) În oricare două săptămâni consecutive, un conducător auto trebuie să efectueze cel puţin:

(a) două perioade de repaus săptămânal normale; sau

(b) o perioadă de repaus săptămânal normală și o perioadă de repaus săptămânal redusă de cel puţin 24 de ore.

O perioadă de repaus săptămânal începe nu mai târziu de sfârșitul a șase perioade de 24 de ore de la încheierea perioadei de repaus săptămânal precedente.

Prin derogare de la primul paragraf, un conducător auto care efectuează operaţiuni de transport internaţional de mărfuri poate, în afara statului membru de stabilire, să efectueze două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive, cu condiţia ca, în oricare patru săptămâni consecutive, acel conducător auto să efectueze cel puţin patru perioade de repaus săptămânal dintre care cel puţin două perioade de repaus săptămânal să fie perioade de repaus săptămânal normale.

În sensul prezentului alineat, se consideră că un conducător auto efectuează operaţiuni de transport internaţional în cazul în care conducătorul auto începe cele două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive în afara statului membru de stabilire al angajatorului și a ţării în care se află locul de reședinţă al conducătorului auto.

(6a) Prin derogare de la alineatul (6), un conducător auto care asigură un serviciu ocazional unic de transport de călători poate amâna perioada de repaus săptămânal cu acel mult 12 perioade consecutive de 24 de ore care urmează unei perioade de repaus săptămânal normale precedente, cu condiţia ca:

(b) după utilizarea derogării, conducătorul auto ia:

(i) fie două perioade de repaus săptămânal normale;

(ii) fie o perioadă de repaus săptămânal normală și o perioadă de repaus săptămânal redusă de cel puţin 24 de ore. Cu toate acestea, reducerea se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc înainte de sfârșitul celei de-a treia săptămâni care urmează sfârșitului perioadei de derogare;

(c) după 1 ianuarie 2014, vehiculul este echipat cu aparatură de înregistrare în conformitate cu dispoziţiile din anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85; și

(d) după 1 ianuarie 2014, în cazul în care perioada de conducere este cuprinsă între orele 22.00 și 6.00, vehiculul este condus de mai mulţi conducători auto sau perioada de conducere menţionată la articolul 7 se reduce la trei ore.

Comisia monitorizează cu stricteţe modul în care este utilizată această derogare pentru a se asigura că se menţin condiţii foarte stricte în materie de siguranţă rutieră, verificând îndeosebi că timpul total de conducere acumulat în perioada care face obiectul derogării nu este excesiv. Până la 4 decembrie 2012, Comisia întocmește un raport de evaluare a consecinţelor derogării în ceea ce privește siguranţa rutieră, precum și aspectele sociale. În cazul în care consideră necesar acest demers, Comisia propune modificări ale prezentului regulament în acest sens.

Comisia examinează opţiunile de digitalizare a foii de parcurs menţionată în articolul 16 alineatul (4) în contextul eforturilor mai ample de digitalizare în sectorul transportului rutier.

(6b) Orice reducere a perioadei de repaus săptămânal se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc, înainte de sfârșitul celei de a treia săptămâni care urmează săptămânii în cauză.

În cazul în care au fost efectuate consecutiv două perioade de repaus săptămânal reduse în conformitate cu alineatul (6) al treilea paragraf, următoarea perioadă de repaus săptămânal este precedată de o perioadă de repaus luată drept compensaţie pentru cele două perioade de repaus săptămânal reduse.

(7) Orice perioadă de repaus luată în compensaţie pentru reducerea unei perioade de repaus săptămânal trebuie alipită unei alte perioade de repaus de cel puţin nouă ore.

(8) Perioadele de repaus săptămânal normale și orice perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensaţie pentru perioade de repaus săptămânal reduse anterioare nu pot fi efectuate la bordul unui vehicul. Ele se efectuează într-un spaţiu de cazare corespunzător și adaptat atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei, cu spaţii de dormit și instalaţii sanitare adecvate.

Eventualele costuri de cazare în exteriorul vehiculului sunt suportate de către angajator.

(8a) Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto în așa fel încât aceștia să poată în fiecare perioadă de patru săptămâni consecutive să se întoarcă la centrul operaţional al angajatorului unde se află locul normal de staţionare al conducătorului auto și unde începe perioada de repaus săptămânal a conducătorului auto, în statul membru de stabilire al angajatorului, sau să se întoarcă la locul de reședinţă al conducătorului auto, pentru a petrece cel puţin o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de peste 45 de ore luată în compensaţie pentru perioade de repaus săptămânal reduse.

Cu toate acestea, în cazul în care conducătorul auto a efectuat două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive în conformitate cu alineatul (6), întreprinderea de transport organizează activitatea conducătorului auto în așa fel încât acesta să poată să se întoarcă înainte de începutul perioadei de repaus săptămânal normale de peste 45 de ore luată în compensaţie.

Întreprinderea de transport documentează modul în care își îndeplinește această obligaţie și păstrează documentaţia la sediu pentru a o prezenta la cererea autorităţilor de control.

(9) O perioadă de repaus săptămânal care începe pe parcursul unei săptămâni și se continuă în săptămâna următoare poate fi alipită oricăreia dintre aceste săptămâni, dar nu amândurora.

(10) Până la 21 august 2022, Comisia evaluează dacă pot fi adoptate norme mai adecvate pentru conducătorii auto care prestează servicii ocazionale de transport de persoane, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009, și prezintă un raport Parlamentului și Consiliului.

(1) Comisia se asigură că informaţiile privind spaţiile de parcare sigure și securizate sunt ușor accesibile conducătorilor auto care efectuează operaţiuni de transport rutier de mărfuri și de persoane. Comisia publică o listă a tuturor spaţiilor de parcare care au fost certificate, pentru a le asigura conducătorilor auto următoarele condiţii adecvate:

— detectare și prevenire a accesului neautorizat;

— iluminat și vizibilitate;

— puncte de contact și proceduri pentru situaţii de urgenţă;

— instalaţii sanitare adecvate atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei;

— posibilităţi de achiziţionare a alimentelor și băuturilor;

— conexiuni care permit comunicarea;

— sursă de alimentare (electrică).

Lista acestor spaţii de parcare se pune la dispoziţie pe un site web oficial unic, actualizat periodic.

(2) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 23a pentru a stabili standarde care să ofere detalii suplimentare referitoare la nivelul serviciilor și nivelul de securitate în ceea ce privește condiţiile enumerate la alineatul (1) și referitoare la procedurile de certificare a spaţiilor de parcare.

(3) Toate spaţiile de parcare care au fost certificate pot să indice că sunt certificate în conformitate cu standardele și procedurile Uniunii.

În conformitate cu articolul 39 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, statele membre încurajează crearea de spaţii de parcare pentru utilizatorii de vehicule comerciale.

(4) Până la 31 decembrie 2024, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind disponibilitatea locurilor de repaus adecvate pentru conducătorii auto și a spaţiilor de parcare securizate, precum și cu privire la amenajarea unor spaţii de parcare sigure și securizate certificate în conformitate cu actele delegate menţionate la alineatul (2). Acest raport poate cuprinde o listă de măsuri pentru sporirea numărului și a calităţii spaţiilor de parcare sigure și securizate.

(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoţește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus săptămânal redusă, această perioadă poate fi întreruptă cel mult de două ori de alte activităţi a căror durată totală nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normale sau perioade de repaus săptămânal reduse, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit sau la o cușetă aflată la dispoziţia sa.

În ceea ce privește perioadele de repaus săptămânal normale, derogarea respectivă se aplică deplasărilor cu feribotul sau cu trenul numai în cazul în care:

(a) durata programată a deplasării este de minimum opt ore; și

(b) conducătorul auto care acces la o cabină de dormit pe feribot sau în tren.

(2) Perioada de timp necesară conducătorului auto pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într-un vehicul care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc, atunci când vehiculul nu se află nici la locul de reședinţă al conducătorului auto, nici la centrul operaţional al angajatorului unde se află locul normal de staţionare al conducătorului auto, nu se consideră repaus sau pauză, cu excepţia cazului în care conducătorul auto se află pe un feribot sau în tren și are acces la o cabină de dormit sau la o cușetă.

(3) Perioada de timp necesară conducătorului auto ce conduce un vehicul care nu intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru a se deplasa la locul de îmbarcare într-un vehicul care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se întoarce din acel loc, atunci când acesta nu se află nici la locul de reședinţă al conducătorului auto, nici la sediul angajatorului unde se află locul normal de staţionare al conducătorului auto, se consideră altă muncă.

Până la 31 decembrie 2025, Comisia elaborează și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a utilizării sistemelor de conducere autonomă în statele membre. Respectivul raport se axează în mod special pe impactul potenţial al acestor sisteme asupra normelor privind duratele de conducere și perioadele de repaus. Raportul este însoţit, după caz, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament.

(1) Se interzice întreprinderilor de transport să remunereze conducătorii auto salariaţi sau care sunt puși la dispoziţia lor în funcţie de distanţa parcursă, de rapiditatea livrării și/sau de cantitatea de mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranţa rutieră și/sau să încurajeze încălcarea prezentului regulament.

(2) Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto menţionaţi la alineatul (1) astfel încât aceștia să se conformeze Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și capitolului II din prezentul regulament. Întreprinderile de transport dau instrucţiuni corespunzătoare conducătorilor auto și efectuează controale periodice pentru a se asigura de respectarea Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și a capitolului II din prezentul regulament.

(3) O întreprindere de transport răspunde pentru încălcările comise de către conducătorii întreprinderii, chiar dacă aceste încălcări au fost comise pe teritoriul unui alt stat membru sau al unei ţări terţe.

Fără a duce atingere dreptului statelor membre de a impune răspunderea integrală a întreprinderilor de transport, statele membre pot să asocieze această răspundere cu nerespectarea de către întreprinderi a alineatelor (1) și (2). Statele membre pot lua în considerare orice dovadă care stabilește că întreprinderea de transport nu poate fi în mod rezonabil obligată să răspundă pentru încălcarea comisă.

(4) Întreprinderile, exportatorii, expeditorii, operatorii din turism, furnizorii principali de transport, subcontractanţii și agenţii care utilizează conducători auto se asigură ca orarele de transport convenite prin contract să fie conforme cu prezentul regulament.

(5)

(a) Orice întreprindere de transport care folosește vehicule prevăzute cu un aparat de înregistrare în conformitate cu anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 și care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament:

(i) se asigură ca toate informaţiile să fie periodic descărcate prin unitatea de la bord și cardul conducătorului auto astfel cum a solicitat statul membru și ca informaţiile relevante să fie descărcate mai frecvent astfel încât toate activităţile efectuate de sau pentru această întreprindere să fie descărcate;

(ii) se asigură ca toate informaţiile descărcate prin unitatea de la bord și cardul conducătorului auto să fie păstrate cel puţin douăsprezece luni după înregistrare și ca în cazul în care un agent de control le-ar solicita, aceste informaţii să poată fi consultate, direct sau la distanţă, în localurile întreprinderii.

(b) În sensul prezentului alineat, termenul „descărcate” se interpretează în conformitate cu definiţia de la capitolul I litera (s) de la anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85.

(c) Frecvenţa maximă cu care se descarcă informaţiile relevante în conformitate cu litera (a) punctul (i) se stabilește de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2).

Pentru a da posibilitatea vehiculului să ajungă la un loc de oprire corespunzător, conducătorul auto poate deroga de la articolele 6-9 în măsura necesară pentru a se garanta siguranţa persoanelor, a vehiculului sau a încărcăturii acestuia, cu condiţia de a nu se periclita prin aceasta siguranţa rutieră. Conducătorul auto trebuie să indice manual natura și cauza derogării în foaia de înregistrare sau pe un imprimat scos din aparatul de înregistrare sau în registrul său de sarcini, până la sosirea la locul de oprire corespunzător.

De asemenea, în circumstanţe excepţionale, conducătorul auto poate deroga de la articolul 6 alineatele (1) și (2) și de la articolul 8 alineatul (2) prin depășirea duratei de conducere zilnice și săptămânale cu până la o oră pentru a ajunge la centrul operaţional al angajatorului sau la locul de reședinţă al conducătorului auto în vederea efectuării perioadei de repaus săptămânal, cu condiţia de a nu se periclita prin aceasta siguranţa rutieră.

În aceleași condiţii, conducătorul auto poate depăși durata de conducere zilnică și săptămânală cu până la două ore, cu condiţia să facă o pauză neîntreruptă de 30 de minute imediat înainte de timpul de conducere suplimentar necesar pentru a ajunge la centrul operaţional al angajatorului sau la locul de reședinţă al conducătorului auto în vederea efectuării perioadei de repaus săptămânal normale.

Conducătorul auto indică manual cauza derogării în foaia de înregistrare sau pe un document imprimat scos din aparatul de înregistrare sau în registrul de sarcini, cel târziu la sosirea la destinaţie sau la locul de oprire corespunzător.

Orice perioadă de prelungire se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc cu orice perioadă de repaus, înainte de sfârșitul celei de a treia săptămâni care urmează săptămânii în cauză.