Capitolul I PRINCIPII, DOMENIU DE APLICARE ȘI CERINŢE
Obiect și principii
(1) Prezentul regulament stabilește obligaţii și cerinţe cu privire la construirea, instalarea, folosirea, testarea și controlul tahografelor utilizate în transportul rutier, cu scopul de a verifica respectarea Regulamentelor (CE) nr. 561/2006, (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009, (CE) nr. 1073/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 92/6/CEE și 92/106/CEE ale Consiliului și, în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în transportul rutier, a Directivelor 96/71/CE, 2014/67/UE și (UE) 2020/1057 ale Parlamentului European și ale Consiliului.
Tahografele respectă cerinţele prezentului regulament în ceea ce privește construirea, instalarea, folosirea și testarea.
(2) Prezentul regulament stabilește condiţiile și cerinţele conform cărora informaţiile și datele, altele decât datele cu caracter personal, înregistrate, prelucrate sau stocate de tahografe pot fi utilizate în alte scopuri decât verificarea conformităţii cu actele menţionate la alineatul (1).
Definiţii
(1) În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
(2) Pe lângă definiţiile menţionate la alineatul (1), în sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiţii:
(a) „tahograf” sau „aparatură de înregistrare” înseamnă echipamente destinate instalării la bordul vehiculelor rutiere pentru a afișa, a înregistra, a imprima, a stoca și a furniza în mod automat sau semiautomat detalii privind mișcarea acestor vehicule, inclusiv viteza unor astfel de vehicule, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), și detalii privind anumite perioade de activitate ale conducătorilor lor auto;
(b) „unitate montată pe vehicul” înseamnă tahograful, cu excepţia senzorului de mișcare și a cablurilor cu care este conectat senzorul de mișcare. Unitatea montată pe vehicul poate fi o unitate unică sau mai multe unităţi distribuite în vehicul, cu condiţia de a respecta cerinţele de securitate prevăzute de prezentul regulament; unitatea montată pe vehicul include, printre altele, o unitate de prelucrare, o memorie de date, o funcţie de măsurare a timpului, două dispozitive de interfaţă pentru card inteligent pentru conducătorul auto și copilot, o imprimantă, un afișaj, conectori și dispozitive pentru înregistrarea de date de către utilizator;
(c) „senzor de mișcare” înseamnă o parte a tahografului care furnizează un semnal reprezentând viteza vehiculului și/sau distanţa parcursă;
(d) „card de tahograf” înseamnă un card inteligent destinat utilizării împreună cu tahograful, care permite tahografului să identifice rolul posesorului cardului și permite transferul și stocarea de date;
(e) „foaie de înregistrare” înseamnă o foaie concepută pentru a accepta și păstra date înregistrate, amplasată într-un tahograf analogic și pe care dispozitivele de inscripţionare ale tahografului analogic înscriu în mod continuu informaţiile care trebuie înregistrate;
(f) „card de conducător auto” înseamnă un card de tahograf emis de autorităţile unui stat membru unui anumit conducător auto, care identifică conducătorul auto și permite stocarea datelor privind activitatea acestuia;
(g) „tahograf analogic” înseamnă un tahograf care utilizează o foaie de înregistrare în conformitate cu prezentul regulament;
(h) „tahograf digital” înseamnă un tahograf care utilizează un card de tahograf în conformitate cu prezentul regulament;
(i) „card de control” înseamnă un card de tahograf emis de autorităţile unui stat membru autorităţii naţionale de control competente, care identifică organismul de control și, opţional, agentul de control și care permite accesul la datele stocate în memorie sau pe cardul de conducător auto și, opţional, pe cardul de atelier în vederea citirii, a tipăririi și/sau a descărcării acestora;
(j) „card al societăţii” înseamnă un card de tahograf emis de autorităţile unui stat membru unei întreprinderi de transport obligată să utilizeze vehicule echipate cu un tahograf, care identifică întreprinderea de transport și permite afișarea, descărcarea și imprimarea datelor, stocate în tahograf, care au fost blocate de respectiva întreprindere de transport;
(k) „card de atelier” înseamnă un card de tahograf emis de autorităţile unui stat membru personalului desemnat al unui producător de tahografe, montator, producător de vehicule sau atelier aprobat de statul membru respectiv, care identifică titularul cardului și permite testarea, calibrarea și activarea tahografelor și/sau descărcarea din acestea;
(l) „activare” înseamnă etapa în care tahograful devine complet operaţional și asigură toate funcţiile, inclusiv funcţiile de securitate, prin utilizarea unui card de atelier;
(m) „calibrarea” unui tahograf digital înseamnă actualizarea sau confirmarea parametrilor vehiculului, inclusiv identificarea și caracteristicile vehiculului, care urmează să fie stocaţi în memoria de date prin utilizarea unui card de atelier;
(n) „descărcarea” dintr-un tahograf digital înseamnă copierea, împreună cu semnătura digitală, a unei părţi sau a unui set complet de fișiere de date înregistrate în memoria de date a unităţii montate pe vehicul sau în memoria cardului de tahograf, cu condiţia ca acest proces să nu modifice sau să șteargă eventuale date stocate;
(o) „eveniment” înseamnă o operaţiune anormală detectată de tahograful digital care poate decurge dintr-o tentativă de fraudă;
(p) „anomalie” înseamnă o operaţiune anormală detectată de tahograful digital care poate decurge dintr-un deranjament sau o defecţiune a aparatului;
(q) „instalare” înseamnă montarea unui tahograf într-un vehicul;
(r) „card nevalabil” înseamnă un card pentru care s-a detectat o anomalie sau a cărui autentificare iniţială a eșuat sau a cărui dată de început al valabilităţii nu a fost încă atinsă sau a cărui dată de expirare a fost depășită;
(s) „inspecţie periodică” înseamnă un set de operaţiuni realizate pentru a verifica dacă tahograful funcţionează corespunzător, dacă reglajele acestuia corespund parametrilor vehiculului și dacă nu au fost atașate dispozitive de manipulare la tahograf;
(t) „reparaţie” înseamnă orice reparaţie efectuată la un senzor de mișcare sau la o unitate montată pe vehicul care impune deconectarea de la sursa de alimentare cu electricitate sau deconectarea de la alte componente ale tahografului sau deschiderea senzorului de mișcare sau a unităţii montate pe vehicul;
(u) „omologarea de tip” înseamnă un proces de certificare de către un stat membru, conform articolului 13, a faptului că tahograful, componentele sale relevante sau cardul de tahograf care urmează să fie introduse pe piaţă îndeplinesc cerinţele prezentului regulament;
(v) „interoperabilitate” înseamnă capacitatea sistemelor și a proceselor de lucru care se află la baza acestora de a face schimb de date și de a partaja informaţii;
(w) „interfaţă” înseamnă un dispozitiv între sisteme care asigură mijlocul prin care acestea se pot conecta și pot interacţiona;
(x) „măsurarea timpului” înseamnă o înregistrare digitală permanentă a datei și orei UTC (timpul universal coordonat);
(y) „reglarea orei” înseamnă o reglare automată a orei curente la intervale periodice și cu o limită maximă de toleranţă de un minut, sau o reglare efectuată în timpul calibrării;
(z) „standard deschis” înseamnă un standard prevăzut într-un document cu specificaţiile standardului, disponibil gratuit sau contra unei taxe nominale, care poate fi copiat, distribuit sau utilizat fără taxă sau contra unei taxe nominale.
Domeniul de aplicare
(1) Tahografele se instalează și se folosesc la bordul vehiculelor înmatriculate în statele membre, folosite pentru transportul rutier de călători sau mărfuri și cărora li se aplică Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
(2) Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentului regulament vehiculele menţionate la articolul 13 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
(3) Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentului regulament vehiculele folosite pentru operaţiunile de transport, cărora li s-a acordat dreptul de a beneficia de o derogare în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentului regulament vehiculele folosite pentru operaţiunile de transport cărora li s-a acordat dreptul de a beneficia de o derogare în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006; statele membre notifică de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(4) În termen de cel mult trei ani de la sfârșitul anului intrării în vigoare a dispoziţiilor detaliate menţionate la articolul 11 al doilea paragraf, următoarele categorii de vehicule care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare se echipează cu un tahograf inteligent, astfel cum se prevede la articolele 8, 9 și 10 din prezentul regulament:
(a) vehiculele echipate cu un tahograf analogic;
(b) vehiculele echipate cu un tahograf digital conform cu specificaţiile din anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 valabile până la 30 septembrie 2011;
(c) vehiculele echipate cu un tahograf digital conform cu specificaţiile din anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 valabile de la 1 octombrie 2011; și
(d) vehiculele echipate cu un tahograf digital conform cu specificaţiile din anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 valabile de la 1 octombrie 2012.
(4a) În termen de cel mult patru ani de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor detaliate menţionate la articolul 11 al doilea paragraf, vehiculele care sunt echipate cu un tahograf inteligent conform cu specificaţiile din anexa IC la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/799 al Comisiei și care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare se echipează cu un tahograf inteligent, astfel cum se prevede la articolele 8, 9 și 10 din prezentul regulament.
(5) În cazul operaţiunilor de transport naţional, statele membre pot cere instalarea și folosirea tahografelor în conformitate cu prezentul regulament pentru vehicule în cazul cărora instalarea și utilizarea acestei aparaturi nu este necesară conform alineatului (1).
Cerinţe și date de înregistrat
(1) Tahografele, inclusiv componentele externe, cardurile de tahograf și foile de înregistrare îndeplinesc cerinţe stricte de ordin tehnic și de alte tipuri, pentru a permite punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului regulament.
(2) Tahografele și cardurile de tahograf respectă următoarele cerinţe.
Acestea:
— înregistrează date exacte și fiabile legate de conducătorul auto, de activitatea conducătorului auto și de vehicul;
— sunt sigure, în special pentru a garanta integritatea și originea sursei datelor înregistrate de și extrase din unităţile montate pe vehicule și senzorii de mișcare;
— sunt interoperabile între diferitele generaţii de unităţi montate pe vehicule și de carduri de tahograf;
— permit verificarea eficientă a respectării prezentului regulament și a altor acte juridice aplicabile;
— au suficientă capacitate de memorie pentru a stoca toate datele necesare în temeiul prezentului regulament;
— sunt ușor de utilizat.
(3) Tahografele digitale înregistrează următoarele date:
(a) distanţa parcursă și viteza vehiculului;
(b) măsurarea timpului;
(c) puncte de poziţie astfel cum sunt menţionate la articolul 8 alineatul (1);
(d) identitatea conducătorului auto;
(e) activitatea conducătorului auto;
(f) date privind controlul, calibrarea și repararea tahografului, inclusiv identitatea atelierului;
(g) evenimente și anomalii.
(4) Tahografele analogice înregistrează cel puţin datele menţionate la alineatul (3) literele (a), (b) și (e).
(5) Accesul la datele stocate în tahograf și pe cardul de tahograf poate fi acordat oricând:
(a) autorităţilor de control competente;
(b) întreprinderii de transport relevante, astfel încât aceasta să își poată îndeplini obligaţiile legale, în special cele prevăzute la articolele 32 și 33.
(6) Descărcarea datelor se realizează cu o întârziere minimă pentru întreprinderile de transport sau pentru conducătorii auto.
(7) Datele înregistrate de tahograf care pot fi transmise în sau din tahograf, prin metoda fără fir sau electronic, se prezintă în forma unor protocoale disponibile public, astfel cum sunt definite în standardele deschise.
(8) Pentru a se asigura că tahografele și cardurile de tahograf respectă principiile și cerinţele prezentului regulament, în special ale prezentului articol, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, dispoziţii detaliate necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului articol, în special dispoziţii care prevăd mijloacele tehnice pentru îndeplinirea acestor cerinţe. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 42 alineatul (3).
(9) Dispoziţiile detaliate menţionate la alineatul (8) se bazează, după caz, pe standarde și garantează interoperabilitatea și compatibilitatea între diferitele generaţii de unităţi montate pe vehicule și toate cardurile de tahograf.
Capitolul IV INSTALAREA ȘI INSPECŢIA
Instalarea și repararea
(1) Tahografele pot fi instalate sau reparate doar de montatori, ateliere sau producători de vehicule aprobaţi în acest scop de autorităţile competente ale statelor membre, în conformitate cu articolul 24.
(2) Montatorii, atelierele sau producătorii de vehicule aprobaţi sigilează tahograful, în conformitate cu specificaţiile incluse în certificatul de omologare de tip menţionat la articolul 15, după ce verifică funcţionarea corectă a acestuia și, în special, astfel încât să garanteze că niciun dispozitiv de manipulare nu poate să falsifice sau să modifice datele înregistrate.
(3) Montatorul, atelierul sau producătorul de vehicule aprobat aplică o marcă specială pe sigiliile pe care le atașează și, de asemenea, în ceea ce privește tahografele digitale, introduce datele electronice de securitate pentru realizarea verificărilor de autentificare. Autorităţile competente ale fiecărui stat membru trimit Comisiei registrul mărcilor și datelor electronice de securitate utilizate, precum și informaţiile necesare privind datele electronice de securitate utilizate. Comisia oferă statelor membre, la cerere, acces la aceste informaţii.
(4) În scopul certificării faptului că instalarea tahografului s-a realizat în conformitate cu cerinţele prezentului regulament, se atașează o plăcuţă de instalare astfel încât să fie vizibilă în mod clar și ușor accesibilă.
(5) Componentele tahografului se sigilează astfel cum se specifică în certificatul de omologare de tip. Orice conectare la tahograf care este în mod potenţial vulnerabilă la manipularea frauduloasă, inclusiv racordarea dintre senzorul de mișcare și cutia de viteze și, atunci când este relevant, plăcuţa de instalare, se sigilează.
Un sigiliu se îndepărtează sau se rupe doar:
— de către montatori sau ateliere aprobate de autorităţile competente în temeiul articolului 24, în scopul reparării, mentenanţei sau recalibrării tahografului, sau de către agenţii de control formaţi în mod corespunzător și, atunci când este necesar, autorizaţi, în scopuri de control;
— în scopul unei reparări sau al unei modificări a vehiculului care afectează sigiliul. În astfel de cazuri, se păstrează la bordul vehiculului o declaraţie scrisă care menţionează data și ora la care sigiliul a fost rupt și care prezintă motivele pentru îndepărtarea sigiliului. Comisia elaborează un formular standard pentru declaraţia scrisă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare.
Sigiliile îndepărtate sau rupte se înlocuiesc de către un montator sau un atelier aprobat, fără întârzieri nejustificate și cel târziu în termen de șapte zile de la îndepărtarea sau ruperea acestora. În cazul în care sigiliile au fost îndepărtate sau rupte în scopul controlului, acestea pot fi înlocuite de un agent de control echipat cu aparatură de sigilare și cu o marcă specială unică, fără întârzieri nejustificate.
Atunci când un agent de control îndepărtează un sigiliu, cardul de control se introduce în tahograf din momentul îndepărtării sigiliului și până la încheierea inspecţiei, inclusiv în cazul aplicării unui nou sigiliu. Agentul de control emite o declaraţie scrisă care cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
— numărul de identificare al vehiculului;
— numele agentului;
— autoritatea de control și statul membru;
— numărul cardului de control;
— numărul sigiliului îndepărtat;
— data și ora îndepărtării sigiliului;
— numărul noului sigiliu, atunci când agentul de control a aplicat un nou sigiliu.
Înainte de înlocuirea sigiliilor, un atelier aprobat efectuează o verificare și calibrare a tahografului, cu excepţia cazului în care un sigiliu a fost îndepărtat sau rupt în scopul controlului și înlocuit de un agent de control.
Inspecţiile tahografelor
(1) Tahografele fac obiectul unei inspecţii periodice efectuate de atelierele aprobate. Inspecţiile periodice se efectuează cel puţin o dată la doi ani.
(2) Inspecţiile menţionate la alineatul (1) verifică cel puţin următoarele aspecte:
— tahograful este corect instalat și este corespunzător pentru vehicul;
— tahograful funcţionează în mod corespunzător;
— pe tahograf se regăsește marca de omologare de tip;
— plăcuţa de instalare este fixată;
— toate sigiliile sunt intacte și eficace;
— nu există dispozitive de manipulare atașate la tahograf sau urme ale utilizării unor astfel de dispozitive;
— dimensiunea pneurilor și circumferinţa efectivă a pneurilor.
(3) Atelierele redactează un raport de inspecţie în cazul în care a fost necesar să se remedieze perturbări în funcţionarea tahografului, în urma unei inspecţii periodice sau a unei inspecţii efectuate la cererea expresă a autorităţii naţionale competente. Aceștia păstrează o listă a tuturor rapoartelor de inspecţie întocmite.
(4) Rapoartele de inspecţii se păstrează pentru o perioadă minimă de doi ani de la data întocmirii raportului. Statele membre decid dacă rapoartele de inspecţie urmează să fie păstrate sau să fie trimise autorităţii competente în cursul perioadei respective. În cazul în care rapoartele de inspecţie sunt păstrate de atelier, la cererea autorităţii competente, atelierul pune la dispoziţie rapoartele inspecţiilor și calibrărilor efectuate în perioada respectivă.
Capitolul V CARDURILE DE CONDUCĂTOR AUTO
Emiterea cardurilor de conducător auto
(1) Cardurile de conducător auto se emit, la cererea conducătorului auto, de către autoritatea competentă a statului membru în care conducătorul auto are reședinţa sa obișnuită. Cardurile se emit în termen de o lună de la data primirii, de către autoritatea competentă, a cererii și a întregii documentaţii necesare.
(2) În sensul prezentului articol, „reședinţă obișnuită” înseamnă locul unde o persoană locuiește de obicei, și anume cel puţin 185 de zile pe an calendaristic, în virtutea unor legături personale și profesionale sau, în cazul unei persoane fără legături profesionale, în virtutea unor legături personale care indică o legătură strânsă între persoana respectivă și locul în care locuiește.
Cu toate acestea, reședinţa obișnuită a unei persoane ale cărei legături profesionale se află într-un loc diferit de cel al legăturilor sale personale și care, drept urmare, locuiește alternativ în mai multe locuri situate în două sau mai multe state membre, se consideră a fi locul unde persoana respectivă are legături personale, cu condiţia ca aceasta să se întoarcă acolo în mod regulat. Această ultimă condiţie nu este necesară în cazul în care persoana locuiește într-un stat membru pentru a desfășura o activitate cu o durată determinată.
(3) Conducătorii auto fac dovada reședinţei obișnuite prin orice mijloc corespunzător, cum ar fi cartea lor de identitate sau alt document valabil. În cazul în care autorităţile competente ale statului membru care emite cardul de conducător auto au îndoieli privind validitatea declaraţiei de reședinţă obișnuită sau în scopul unor controale specifice, acestea pot solicita informaţii sau dovezi suplimentare.
(4) În cazuri excepţionale și justificate în mod corespunzător, statele membre pot emite un card de conducător auto temporar care nu poate fi reînnoit, valabil pentru o perioadă maximă de 185 de zile, unui conducător auto care nu are reședinţa obișnuită într-un stat membru sau într-un stat care este parte contractantă la Acordul AETR, cu condiţia ca respectivul conducător auto să aibă un raport juridic de muncă cu o întreprindere de transport stabilită în statul membru emitent.
(5) Autorităţile competente ale statului membru emitent iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că solicitantul nu este deja titularul unui card de conducător auto valabil și personalizează cardul de conducător auto, asigurându-se că datele cardului sunt vizibile și securizate.
(6) Durata de valabilitate a cardului de conducător auto nu depășește cinci ani.
(7) Un card de conducător auto valabil nu poate face obiectul unei retrageri sau suspendări, exceptând cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru constată că acesta a fost falsificat sau că, nefiind titular, conducătorul auto utilizează un asemenea card ori că acesta a fost obţinut pe baza unor declaraţii false și/sau a unor documente falsificate. Dacă măsurile de suspendare sau retragere respective sunt adoptate de alt stat membru decât statul membru emitent, acest stat membru restituie cât mai curând cardul autorităţilor statului membru care l-a emis, indicând motivele retragerii sau suspendării. Dacă se preconizează că restituirea cardului se va face în termen de peste două săptămâni, statul membru care l-a suspendat sau l-a retras informează statul membru emitent, în termenul de două săptămâni respectiv, cu privire la motivele suspendării sau retragerii.
(7a) Autoritatea competentă a statului membru emitent poate impune unui conducător auto să preschimbe cardul de conducător auto cu unul nou dacă este necesar pentru a se conforma specificaţiilor tehnice relevante.
(8) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a preveni falsificarea cardurilor de conducător auto.
(9) Prezentul articol nu împiedică un stat membru să emită un card de conducător auto unui conducător auto care își are reședinţa obișnuită într-o parte a teritoriului respectivului stat membru căreia Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene nu i se aplică, cu condiţia ca dispoziţiile relevante ale prezentului regulament să se aplice în astfel de cazuri.
Utilizarea cardurilor de conducător auto
(1) Cardul de conducător auto este personal.
(2) Un conducător auto nu poate deţine mai mult de un card de conducător auto valabil și este autorizat să utilizeze doar propriul său card de conducător auto personalizat. Un conducător auto nu utilizează un card de conducător auto defect sau a cărui valabilitate a expirat.
Reînnoirea cardurilor de conducător auto
(1) În cazul în care un conducător auto dorește reînnoirea cardului său de conducător auto, acesta o solicită autorităţilor competente ale statului membru unde își are reședinţa obișnuită, cu cel târziu 15 zile lucrătoare înainte de data expirării cardului.
(2) În cazul reînnoirii, dacă statul membru unde conducătorul auto își are reședinţa obișnuită este diferit de cel care a emis cardul actual și dacă reînnoirea cardului de conducător auto se solicită autorităţilor statului membru respectiv, acestea informează autorităţile care au emis cardul anterior cu privire la motivele reînnoirii cardului.
(3) În caz de cerere de reînnoire a unui card care urmează să expire în curând, autoritatea competentă furnizează un nou card înainte de data de expirare, cu condiţia ca această cerere să fi fost adresată în termenul prevăzut la alineatul (1).
Cardurile de conducător auto furate, pierdute sau defecte
(1) Autorităţile emitente ţin evidenţa cardurilor de conducător auto emise, furate, pierdute sau defecte pe durata unei perioade cel puţin egale cu durata valabilităţii.
(2) În caz de deteriorare sau funcţionare defectuoasă a cardului de conducător auto, conducătorul auto returnează cardul autorităţii competente a statului membru unde își are reședinţa obișnuită. Furtul cardului de conducător auto face obiectul unei declaraţii oficiale adresate autorităţilor competente ale statului unde s-a produs furtul.
(3) Pierderea cardului de conducător auto face obiectul unei declaraţii oficiale adresate autorităţilor competente ale statului membru emitent și autorităţilor competente ale statului membru unde își are reședinţa obișnuită conducătorul auto, dacă acesta este diferit.
(4) În caz de deteriorare, funcţionare defectuoasă, furt sau pierdere a cardului de conducător auto, conducătorul auto solicită înlocuirea acestuia, în termen de șapte zile calendaristice, autorităţilor competente ale statului membru unde își are reședinţa obișnuită. Autorităţile respective furnizează un card de înlocuire în termen de opt zile lucrătoare de la data primirii unei cereri detaliate în acest sens.
(5) În circumstanţele prevăzute la alineatul (4), conducătorul auto poate continua să conducă fără cardul de conducător auto timp de maximum 15 zile calendaristice sau o perioadă mai lungă dacă acest lucru este necesar pentru întoarcerea vehiculului la locaţia sa de bază, cu condiţia ca conducătorul auto să poată proba imposibilitatea de prezentare sau utilizare a cardului în această perioadă.
Recunoașterea reciprocă și schimbarea cardurilor de conducător auto
(1) Cardurile de conducător auto emise de către statele membre sunt reciproc recunoscute.
(2) În cazul în care titularul unui card de conducător auto valabil, emis de un stat membru, și-a stabilit reședinţa obișnuită în alt stat membru, acesta poate solicita schimbarea cardului său cu un card de conducător auto echivalent. Este responsabilitatea statului membru care efectuează schimbarea să verifice valabilitatea cardului prezentat.
(3) Statele membre care operează schimbarea restituie vechiul card de conducător auto autorităţilor statului membru emitent și indică motivele acestei restituiri.
(4) În cazul în care un stat membru înlocuiește sau schimbă un card de conducător auto, această înlocuire sau schimbare, cât și înlocuirile sau schimbările ulterioare, se înregistrează în acel stat membru.
Schimbul electronic de informaţii cu privire la cardurile de conducător auto
(1) Pentru a se asigura că solicitantul nu este deja titularul unui card de conducător auto valabil, astfel cum se menţionează la articolul 26, statele membre ţin registre electronice naţionale pe o perioadă cel puţin egală cu perioada valabilităţii cardurilor respective, conţinând următoarele informaţii privind cardurile de conducător auto, inclusiv cardurile menţionate la articolul 26 alineatul (4):
— numele și prenumele conducătorului auto;
— data nașterii și, dacă este disponibil, locul nașterii conducătorului auto;
— numărul permisului de conducere valabil și ţara în care acesta a fost emis (dacă este cazul);
— starea cardului de conducător auto;
— numărul cardului de conducător auto.
(2) Comisia și statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că registrele electronice sunt interconectate și accesibile în întreaga Uniune, utilizând sistemul de mesagerie TACHOnet menţionat în Recomandarea 2010/19/UE sau un sistem compatibil. În cazul utilizării unui sistem compatibil, schimbul de date electronice cu toate celelalte state membre este posibil prin intermediul sistemului de mesagerie TACHOnet.
(3) La emiterea, la înlocuirea sau, atunci când este necesar, la reînnoirea cardurilor de conducător auto, statele membre verifică prin intermediul schimbului electronic de date că respectivul conducător auto nu deţine deja un alt card de conducător auto valabil. Datele care fac obiectul schimbului se limitează la datele necesare pentru efectuarea acestei verificări.
(4) Agenţii de control pot avea acces la registrul electronic pentru a verifica starea unui card de conducător auto.
(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili procedurile și specificaţiile comune necesare pentru interconectarea menţionată la alineatul (2), inclusiv formatul datelor schimbate, procedurile tehnice pentru consultarea electronică a registrelor electronice naţionale, procedurile de acces și mecanismele de securitate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 42 alineatul (3).
Capitolul VI FOLOSIREA APARATURII
Utilizarea corectă a tahografelor
(1) Întreprinderile de transport și conducătorii auto asigură funcţionarea corectă și utilizarea corespunzătoare a tahografelor digitale și a cardurilor de conducător auto. Întreprinderile de transport și conducătorii auto care utilizează tahografe analogice asigură funcţionarea corectă și folosirea corespunzătoare a foilor de înregistrare.
(2) Tahografele digitale nu se setează astfel încât acestea să se comute automat la o categorie specifică de activitate atunci când motorul vehiculului este oprit sau contactul este întrerupt, cu excepţia cazului în care conducătorul auto poate în continuare să își aleagă manual categoria corespunzătoare de activitate.
(3) Se interzice falsificarea, disimularea, ștergerea sau distrugerea înregistrărilor făcute pe foaia de înregistrare sau a datelor stocate în tahograf sau pe cardul de conducător auto, precum și a documentelor imprimate de la tahograf. De asemenea, se interzice manipularea tahografului, a foii de înregistrare sau a cardului de conducător auto care ar putea avea drept rezultat falsificarea, ștergerea sau distrugerea datelor și/sau a informaţiilor imprimate. În vehicul nu poate fi prezent niciun dispozitiv care ar putea fi utilizat în aceste scopuri.
(4) Vehiculele nu sunt echipate decât cu un tahograf, cu excepţia cazului în care scopul este efectuarea testelor pe teren menţionate la articolul 21.
(5) Statele membre interzic producţia, distribuţia, promovarea și/sau comercializarea de dispozitive construite pentru manipularea și/sau destinate manipulării tahografelor.
Responsabilitatea întreprinderilor de transport
(1) Întreprinderile de transport sunt responsabile de asigurarea formării și instruirii corespunzătoare a conducătorilor săi auto în ceea ce privește funcţionarea corectă a tahografelor, fie digitale, fie analogice, efectuează verificări periodice pentru a se asigura de corecta utilizare a acestora de către conducătorii săi auto și nu acordă conducătorilor săi auto niciun stimulent direct sau indirect care ar putea încuraja abuzurile în ceea ce privește tahografele.
Întreprinderile de transport eliberează un număr suficient de foi de înregistrare conducătorilor de autovehicule echipate cu tahografe analogice, ţinând cont de caracterul individual al foilor de înregistrare, de durata perioadei de serviciu și de eventualele necesităţi de a înlocui foile de înregistrare deteriorate sau cele luate de un agent de control autorizat. Întreprinderile de transport eliberează conducătorilor auto doar foi de înregistrare cu model omologat, adecvate pentru utilizarea în aparatura instalată la bordul vehiculului.
În cazul în care un vehicul este echipat cu un tahograf digital, întreprinderea de transport și conducătorul auto se asigură, ţinând cont de durata perioadei de serviciu, că imprimarea datelor din tahograf la cererea unui agent de control se poate efectua corect în cazul unui control.
(2) Întreprinderile de transport păstrează, în ordine cronologică și într-o formă lizibilă, foile de înregistrare, precum și documentele imprimate, în măsura în care documentele imprimate sunt realizate în conformitate cu articolul 35, timp de cel puţin un an după ce au fost folosite și pun la dispoziţia conducătorilor auto interesaţi copii, la cererea acestora. De asemenea, întreprinderile de transport pun la dispoziţia conducătorilor auto interesaţi, la cererea acestora, copii ale datelor descărcate de pe cardurile de conducător auto, împreună cu versiunile imprimate ale acestor copii. Foile de înregistrare, documentele imprimate și datele descărcate se prezintă sau se înmânează agenţilor de control autorizaţi, la cerere.
(3) Întreprinderile de transport răspund pentru încălcările prezentului regulament comise de către conducătorii lor auto sau de către conducătorii auto aflaţi la dispoziţia acestora. Cu toate acestea, statele membre pot să condiţioneze această răspundere de nerespectarea de către întreprinderea de transport a alineatului (1) primul paragraf din prezentul articol și a articolului 10 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Folosirea cardurilor de conducător auto și a foilor de înregistrare
(1) Conducătorii auto folosesc foi de înregistrare sau cardurile de conducător auto în fiecare zi în care conduc, începând din momentul în care preiau vehiculul. Foaia de înregistrare sau cardul de conducător auto nu se retrag înainte de sfârșitul zilei de lucru, în afara cazului în care retragerea foii sau a cardului respectiv este autorizată sau este necesară pentru a introduce simbolul ţării după trecerea unei frontiere. Nicio foaie de înregistrare sau niciun card de conducător auto nu se folosește pentru a acoperi o perioadă mai lungă decât cea prevăzută.
(2) Conducătorii auto protejează în mod adecvat foile de înregistrare sau cardurile de conducător auto și nu utilizează foi de înregistrare sau carduri de conducător auto murdare sau deteriorate.
(3) Atunci când, datorită îndepărtării de vehicul, un conducător auto este în imposibilitatea de a folosi tahograful montat la bordul unui vehicul, perioadele de timp menţionate la alineatul (5) litera (b) punctele (ii), (iii) și (iv):
(a) dacă vehiculul este echipat cu un tahograf analogic, se înscriu pe foaia de înregistrare manual, automat sau în orice alt fel, lizibil și fără a murdări foaia de înregistrare; sau
(b) dacă vehiculul este echipat cu un tahograf digital, se înscriu pe cardul de conducător auto cu ajutorul funcţiei de introducere manuală oferite de tahograf.
Statele membre nu impun conducătorilor auto o cerinţă de a prezenta formulare care să ateste activităţile lor în intervalul în care s-au aflat departe de vehicul.
(4) Atunci când la bordul unui vehicul echipat cu un tahograf digital se află mai mulţi conducători auto, fiecare conducător auto se asigură că propriul card de conducător auto este inserat în deschiderea corectă a tahografului.
Atunci când la bordul unui vehicul echipat cu un tahograf analogic se află mai mulţi conducători auto, conducătorii auto operează modificările necesare în foile de înregistrare, astfel încât informaţiile relevante să fie trecute pe foaia de înregistrare a conducătorului auto care conduce efectiv vehiculul.
(5) Conducătorii auto:
(a) se asigură de faptul că ora înregistrată pe foaia de înregistrare corespunde cu ora oficială a ţării de înmatriculare a vehiculului;
(b) utilizează funcţia de selecţie a activităţilor pentru a permite ca următoarele perioade de timp să fie înregistrate separat și distinct:
(i) cu semnul [volan]: timpul de conducere;
(ii) cu semnul [două ciocane încrucișate]: „altă muncă”, însemnând orice altă activitate în afară de cea de conducere, definită la articolul 3 litera (a) din Directiva 2002/15/CE, precum și orice activitate desfășurată pentru același angajator sau pentru un alt angajator din sectorul transporturilor sau din afara acestui sector;
(iii) cu semnul [pătrat tăiat de o diagonală]: „disponibilitate”, definită la articolul 3 litera (b) din Directiva 2002/15/CE;
(iv) cu semnul [pat]: pauzele, repausul, concediul anual sau concediul medical;
(v) cu semnul „traseu parcurs pe feribot/în tren”: împreună cu semnul [pat]: perioada de repaus pe feribot sau în tren, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
(6) Fiecare conducător auto al unui vehicul echipat cu un tahograf analogic înregistrează următoarele informaţii în foaia sa de înregistrare:
(a) când a început să folosească foaia de înregistrare - numele și prenumele său;
(b) data și locul începerii folosirii foii de înregistrare și data și locul încetării acestei folosiri;
(c) numărul de înmatriculare al fiecărui vehicul pe care conducătorul auto îl folosește, atât la începutul primei călătorii înregistrate în foaia de înregistrare, cât și mai târziu, în timpul folosirii foii de înregistrare, în eventualitatea schimbării vehiculului;
(d) citirea contorului kilometric:
(i) la începutul primei călătorii înregistrate în foaia de înregistrare;
(ii) la sfârșitul ultimei călătorii înregistrate în foaia de înregistrare;
(iii) în eventualitatea schimbării vehiculelor în timpul zilei de lucru, citirea contorului kilometric al primului vehicul pe care conducătorul auto îl utilizează și citirea contorului kilometric al vehiculului următor;
(e) ora la care a avut loc o schimbare a vehiculului;
(f) simbolul ţării în care își începe și cel al ţării în care își încheie ziua de lucru. De asemenea, conducătorul auto introduce simbolul ţării în care intră după trecerea frontierei unui stat membru, la începutul primei opriri a conducătorului auto în statul membru respectiv. Această primă oprire se efectuează la cel mai apropiat posibil loc de oprire la frontieră sau după trecerea frontierei. În cazul în care trecerea frontierei unui stat membru are loc pe un feribot sau cu trenul, conducătorul auto introduce simbolul ţării în portul sau în staţia de sosire.
(7) Conducătorul auto introduce în tahograful digital simbolul ţării în care își începe și cel al ţării în care își încheie ziua de lucru.
Începând cu 2 februarie 2022, conducătorul auto introduce și simbolul ţării în care intră după trecerea frontierei unui stat membru, la începutul primei opriri a conducătorului auto în statul membru respectiv. Această primă oprire se efectuează la cel mai apropiat posibil loc de oprire la frontieră sau după trecerea frontierei. În cazul în care trecerea frontierei unui stat membru are loc pe un feribot sau cu trenul, conducătorul auto introduce simbolul ţării în portul sau în staţia de sosire.
Statele membre pot impune conducătorilor de vehicule care efectuează operaţiuni de transport pe teritoriul lor să adauge la simbolul ţării specificaţii geografice mai detaliate, cu condiţia ca statele membre respective să fi notificat Comisiei acele specificaţii geografice detaliate înainte de 1 aprilie 1998.
Introducerea informaţiilor menţionate la primul paragraf de către conducătorii auto nu este necesară dacă tahograful înregistrează în mod automat datele de localizare în conformitate cu articolul 8.
Foile de înregistrare și cardurile de conducător auto deteriorate
(1) În cazul deteriorării unei foi de înregistrare ce conţine date înregistrate sau a unui card de conducător auto, conducătorii auto păstrează foaia de înregistrare sau cardul de conducător auto deteriorate împreună cu foaia de înregistrare de rezervă utilizată pentru înlocuire.
(2) În caz de deteriorare, funcţionare defectuoasă, pierdere sau furt al cardului de conducător auto, conducătorul auto:
(a) la începutul traseului, imprimă informaţiile detaliate privind vehiculul pe care îl conduce și introduce pe documentul imprimat:
(i) informaţiile detaliate care permit identificarea conducătorului auto (numele, numărul cardului de conducător auto sau al permisului de conducere), inclusiv semnătura sa;
(ii) perioadele menţionate la articolul 34 alineatul (5) litera (b) punctele (ii), (iii) și (iv);
(b) la sfârșitul traseului, imprimă informaţiile privind perioadele de timp înregistrate de tahograf, înregistrează toate perioadele consacrate altei munci, perioadele de disponibilitate și de repaus efectuate de la imprimarea informaţiilor la începutul traseului, atunci când aceste informaţii nu au fost înregistrate de tahograf, și marchează pe document detaliile care permit identificarea conducătorului auto (numele, numărul cardului de conducător auto sau al permisului de conducere), inclusiv semnătura sa.
Înregistrările efectuate de către conducătorul auto
(1) În cazul în care un conducător auto conduce un vehicul echipat cu un tahograf analogic, conducătorul auto este în măsură să prezinte, la cererea unui agent de control autorizat:
(i) foile de înregistrare din ziua în curs și din cele 56 de zile precedente,
(ii) cardul de conducător auto, în cazul în care este titularul unui asemenea card; și
(iii) orice informaţie înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente.
(2) În cazul în care conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un tahograf digital, este în măsură să prezinte, la cererea unui agent de control autorizat:
(i) propriul card de conducător auto;
(ii) orice informaţie înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente;
(iii) foile de înregistrare corespunzătoare aceleiași perioade ca cea menţionată la punctul (ii), pe parcursul căreia a condus un vehicul echipat cu un tahograf analogic.
(3) Un agent de control autorizat poate verifica respectarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor afișate, imprimate sau descărcate care au fost înregistrate de tahograf sau de cardul de conducător auto sau, în lipsa acestora, a oricărui document justificativ care dovedește nerespectarea unei dispoziţii, precum articolul 29 alineatul (2) și articolul 37 alineatul (2) din prezentul regulament.
Proceduri în caz de funcţionare defectuoasă a aparaturii
(1) În eventualitatea defectării sau a unei funcţionări defectuoase a unui tahograf, întreprinderea de transport îl prezintă pentru a fi reparat de către un montator sau un atelier aprobat, de îndată ce circumstanţele permit acest lucru.
Dacă vehiculul nu se poate întoarce la locaţia întreprinderii de transport în timp de o săptămână, calculată din ziua defectării sau din ziua în care s-a constatat funcţionarea defectuoasă, reparaţia se realizează în cursul călătoriei.
Măsurile luate de statele membre în conformitate cu articolul 41 conferă autorităţilor competente competenţa de a interzice folosirea unui vehicul în cazul în care defecţiunea sau funcţionarea defectuoasă nu a fost remediată după cum se prevede la primul și la al doilea paragraf din prezentul alineat, în măsura în care acest lucru este în conformitate cu legislaţia naţională a statului membru în cauză.
(2) Pe durata cât tahograful se află în pană sau funcţionează defectuos, conducătorul auto marchează datele care permit identificarea sa (numele, numărul cardului de conducător auto sau al permisului de conducere), inclusiv semnătura sa, precum și informaţiile privind perioadele de timp care nu au fost înregistrate sau imprimate corect de tahograf:
(a) pe foaia sau foile de înregistrare; sau
(b) pe o foaie temporară care se atașează foii de înregistrare sau se păstrează împreună cu cardul de conducător auto.
Sursa: forma consolidată a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 60 din 28 februarie 2014), la 31 decembrie 2024, cu modificările aduse de Regulamentele (UE) 2020/1054 și (UE) 2024/1230 și cu rectificarea din 2 aprilie 2025, doar articolele de mai sus, de pe EUR-Lex (© Uniunea Europeană, eur-lex.europa.eu). Am păstrat doar textul regulamentului, fără marcajele modificărilor și fără notele de subsol; semnele tahografului de la art. 34 alin. (5) lit. (b), desenate în original, le-am trecut cu numele lor, în paranteze drepte. Textele oficiale nu fac obiectul dreptului de autor (Legea nr. 8/1996, art. 9).